Autostrada Ploiești-Brașov ar putea fi astfel primul drum de mare viteză care va fi construit în regim de PPP, pentru care șoferii vor plăti taxă. Potrivit acestuia, contractul ar urma să fie semnat în perioada următoare.
“Săptămâna viitoare transmit contractul și el poate fi semnat de Comisia Națională de Prognoză. Contractul trebuie aprobat prin hotărâre de Guvern. Dacă o putem da noi (guvernul Dăncilă, n.r), o vom da, dacă nu o vom lăsa pe tavă viitorului Guvern”, a declarat Răzvan Cuc.
Întrebat dacă nu cumva actualul Guvern se grăbește să semneze contractul cu chinezii și turcii pentru contruirea autostrăzii Ploiești-Brașov, Răzvan Cuc a dat asigurări că nu întind nicio capcană viitorului Executiv.
“Nu ne grăbim. Este munca din ultimele șase luni de zile. Nu e nicio capcană. Nu se pune problema de așa ceva. Lucrurile sunt simple, sunt transparente. Sunt condiții obișnuite pentru un PPP. Contractul va fi public, va fi aprobat prin hotărâre de guvern”, a declarat Răzvan Cuc.
Acesta ar fi al doilea mare contract direcționat de guvernul PSD spre o companie chineză, după acordul preliminar pentru constructia reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă semnat între Nuclearelectrica (SNN) şi China Nuclear Corporation.
”1,4 miliarde euro este valoarea investiţiei, din care partenerul public până la 25% şi până la 75% sau puţin mai mult asocierea căreia i s-a atribuit. Durata întregului proiect este de 24 de ani din care, în principiu, este un an proiectare, trei ani execuţie şi 20 de ani operarea, astfel încât să poată fi returnată valoarea pe care a investit-o partenerul privat. Proiectul este conceput în baza traficului şi studiului de trafic efectuate acum câţiva ani şi are de asemenea în el o profitabilitate de aproape 10%, ceea ce a asigurat interesul investitorilor străini”, declara, în mai, Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Comisia de Prognoză are zero experiență în lucrări de infrastructură și zero parteneriate public-privat gestionate, însă, a fost însărcinată de Guvern să negocieze cu asocierea sino-turcă realizarea în parteneriat public-privat a autostrăzii.
Autostrada a fost împărțită în trei sectoare:
Sector 1 – Ploiești-Comarnic, km 0+000 – km 48+600,
Sector 2 – Comarnic-Predeal, km 48+600 – km 84+800,
Sector 3 – Predeal- Braşov (Cristian), km 84,4 – km 106,2 km.
De reținut că tronsonul dintre Râșnov și Cristian (lungime 6,3 km-autostradă și 3,7 km -drum naţional la 4 benzi cu separator median) va fi construit de asocierea Alpenside – Specialist Consulting. Pe acest tronson, lucrările au început pe 20 mai și ar trebui să se finalizeze peste an și jumătate.
Potrivit Studiul de Fundamentare redactat de CNSP, parteneriat public-privat se va întinde pe 44 de ani și va fi împărțit în 2 etape:
• ETAPA 1 – Servicii de proiectare, lucrări de întreținere si operare în regim de parteneriat public privat – durata Contractului – 24 de ani
• ETAPA 2 – Întreținere si operare în regim de autostradă cu taxa pe durata 20 de ani.
„Pe autostradă va fi implementat un sistem de taxare “semi-închis”, care prevede bariere, precum și cabine de taxare acolo unde va fi cazul. Tarifele vor fi introduse pe parcursul finalizării tronsoanelor de autostradă. Taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism la 100 km de autostradă parcurși este limitată la 6,3 euro fără TVA, şi poate fi supus indexării la data de 01 martie a fiecărui an cu rata de creştere a salariului mediu net din anul anterior. Nivelul tarifului perceput este stabilit în funcție de distanța parcursă de vehicul”, se mai arată în documentul citat.
Aceasta este a patra încercare a statului român de a construi autostrada spre Valea Prahovei în regim de PPP.
CNSP și Guvernul Dăncilă au continuat negocierile cu asociera formată din firmele din China și Turcia, deși pe 30 iulie Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat ca proiectul autostrăzii Ploieşti – Braşov să fie declarat obiectiv strategic naţional, la propunerea Vioricăi Dăncilă. Dăncilă motivase intenția guvernului de a renunța la construcția autostrăzii Comarnic-Brașov în parteneriat public-privat (PPP) din cauza obstacolelor birocratice. Ea nu a dat amănunte despre aceste obstacole, mai ales că toată administrația e controlată de PSD.
