”Nicio lege nu se face cu dedicatie, pentru o anumita persoana. Legile nu sunt facute pentru persoane sau o anumita persoană”, a spus aceasta, la Comisia Specială.

Iordache a mai punctat că prin cele trei proiecte de lege, ”se va normaliza viața în România”:

”S-au depus ieri de către grupurile parlamentare PSD-ALDE trei inițiative care vizează modificările și punerile în concordanță a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de provedură civilă cu deciziile Curții, cu Directivele europene și cu deciziile CEDO. În același timp, prin aceste trei inițiative nu facem decât să normalizăm o viață în România, care trebuie să fie gestionată de niște reguli clare”, a spus acesta. 

DOCUMENTE. Cum vrea PSD-ALDE să modifice Codurile Penale. Infractorii ies și mai ușor din închisoare

Iordache a mai spus că articolul privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat deoarece se amesteca cu abuzul în serviciu, iar acesta din urmă ar trebui adoptat fără prag valoric.

"Se amesteca abuzul în serviciu cu neglijenţa. Se vede în expunerea d emotive de ce am propus abrogarea. Avem în jur de 14 propuneri cu prag mai mare sau mai mic la abuzul în serviciu şi ministrul Justiţiei a spus că are o propunere legată de abuz aşa că vom alege cea mai bună variantă. Dacă punem prag de o anumită valoare, întrebarea va fi de ce acel prag. Cred că definirea ar fi bine să se facă fără prag valoric", a declarat deputatul Florin Iordache.

"În România sunt şi judecători şi aşteptăm observaţiile secţiei de judecători din CSM şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor. Nu le adoptăm în trei zile", a mai spus Florin Iordache

Una din propunerile din proiectele de modificare a codurilor penale din Parlament vizează abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu deoarece, potrivit documentului, este dificilă diferenţierea între abatere disciplinară şi faptă penală.

„În ceea ce priveşte abrogarea art. 298, se impune abrogarea acestei norme, deoarece este foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară şi fapta penală, dat fiind că ambele forme sunt reglementate în acela şi mod. Astfel, se ajunge la incriminări discreţionare, fără elemente clare de distincţie. În plus, faţă de decizia CCR referitoare la neconstituţionalitatea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, în care s-a configurat conţinutul constitutiv al infracţiunii în aceeaşi manieră ca la abuzul în serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea încălca expres o normă, dacă funcţionarul ar cunoaşte-o şi nu ar urmări un scop ilicit. Adică, există o contradicţie: dacă funcţionarul cunoaşte textul de lege şi îl încalcă voit atunci forma de vinovăţie a culpei nu poate fi reţinută. Dacă nu îl cunoaşte din motive independente de voinţa sa (nu are competenţa de a o cunoaşte), atunci nu poate exista nicio formă de vinovăţie a acestuia”, arată documentul.

De asemenea, în sursa precizată se mai arată că principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii trebui utilizat numai în materia răspunderii civile ori disciplinare, deoarece necunoaşterea legii civile nu poate angaja răspunderea penală.