Răspunsurile oferite de Eugen Tomac, candidatul PMP la Primăria Sectorului 1, pentru Calea Europeană:
România va deține, în 2019, președinția rotativă a UE. Ce lipsește cel mai mult Bucureștiului pentru a fi o capitală europeană, dincolo de coordonatele geografice? Care ar fi primul lucru pe care l-ați face pentru a reduce handicapul pe care-l are București față de alte capitale europene?
Consider că elementul care lipsește Bucureștiului pentru a fi o capitală europeană este lipsa de viziune a autorităților locale, care par deconectate de la evoluția firească a lucrurilor. Spațiul european este un spațiu cu o libertate de circulație incredibilă a ideilor. Ne putem inspira din modelele de bună guvernare locală din Europa. Spre exemplu, în multe state europene, autoritățile locale răspund de domeniile politice vizate de Strategia Europa 2020, care are în vedere mai multe axe de interes pentru Sectorul 1. Primul lucru pe care îl voi face pentru a reduce discrepanța dintre București și celelalte capitale europene va fi concentrarea pe stimularea antreprenoriatului, ameliorarea condițiilor de mediu, eficienţa energetică și identitatea culturală.
Care este valoarea fondurilor europene absorbite în mandatul 2012-2016 de Primăria de sector la care candidați?
Cu privire la fondurile atrase de administrația Sectorului 1 în ultimii patru ani, au fost atrase fonduri doar pe axa prioritară „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”. Primăria Sectorului 1 a obţinut fonduri europene în valoare de aproximativ 3,8 milioane lei, pentru implementarea proiectelor de promovare turistică.
Ați evaluat problemele care au generat o absorbție scăzută a fondurilor europene de către Primăria de sector/Primăria Capitalei la care candidați? Le puteți enumera?
În mod cert, una dintre probleme este de natură generală: competența autorităților locale de a gândi și de a pregăti programe și proiecte adecvate în timp util, precum și asigurarea coordonării cu partenerii implicați. Un alt aspect ține de monitorizarea implementării proiectului și verificarea obținerii rezultatului scontat. Un exemplu relevant în acest sens este faptul că în urma aderării României la Uniunea Europeană, un mare grad de absorbţie l-a avut programul destinat dezvoltării capacităţii administrative pentru modernizarea și reducerea birocrației. Rezultatul final, însă, nu este deloc satisfăcător. O altă problemă ține de negarea vulnerabilităților în domeniu, care limitează șansele de a identifica adevăratele probleme, precum lipsa de integritate, de transparență sau birocrația excesivă.
Cum ați putea depăși dvs. aceste probleme? Care este strategia dvs. în a atrage mai multe fonduri europene? (așteptăm exemple concrete, dincolo de principiile enumerate în programele electorale)
Fondurile Uniunii Europene pot aduce beneficii concrete pentru cetăţenii români. Finanţările au capacitatea de a răspunde multor nevoi, compensând lipsa resurselor financiare în domenii precum mediul sau cultura. Acest obiectiv poate fi ușor realizabil prin experiența și calificarea celor care lucrează în primărie, prin întărirea capacității administrativ-manageriale, precum și o atenție mai mare la conformarea cu cerințele de raportare.
Ce proiect ați vedea necesar a fi realizat cu prioritate cu fonduri europene, altul decât cele aflate deja în diverse faze de realizare?
Până acum, primăria Sectorului 1 s-a dovedit ineficientă în accesarea fondurilor europene. De aceea, pe viitor, trebuie să ne concentrăm pe crearea oportunităţilor de dezvoltare de care cetăţenii noştri au atâta nevoie, precum asigurarea finanțării sectorului cultural, prin fonduri europene, a finanțării operatorilor culturali și a proiectelor lor. De asemenea, voi acorda o atenție sporită atragerii de fonduri pentru renovarea clădirilor de patrimoniu.
Aveți soluții pe care să le propuneți celor plecați să lucreze peste hotare pentru a se întoarce în Capitală?
Pentru a stimula întoarcerea românilor din diaspora acasă, este important să oferim un cadru care să le permită dezvoltarea pe plan economic, integrarea pe piața muncii, dezvoltarea unor afaceri proprii. În acest sens, reiterez o idee pe care am exprimat-o de multe ori în cadrul dezbaterilor electorale. Primăria trebuie să fie un partener al mediului antreprenorial, care este primul investitor în sector. Transparența, emiterea autorizațiilor la termen și asigurarea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unor afaceri constituie responsabilități ale primăriei, care generează pe termen lung prosperitate și dezvoltare economică. Administrația locală trebuie să fie deschisă spre implicarea acestora în procesul de guvernare, prin realizarea unor consultări periodice. Ea trebuie să asigure un canal de comunicare cu societatea, astfel încât, pe de o parte, să culeagă informaţii de la beneficiarii direcți sau indirecți ai acțiunilor sale, iar pe de altă parte, să transmită informațiile relevante către aceștia.
Pe o scară de la 1 la 10, ce loc ar ocupa în prioritățile dvs. de primar transparența cheltuirii banului public? Vă angajați ca în caz că veți ajunge primar veți transparentiza bugetul de venituri și cheltuieli al instituției? În ce mod veți proceda?
Lipsa transparenţei este unul dintre motivele pierderii încrederii cetățenilor în autoritățile locale și centrale. Lipsa de transparenţă a autorităţilor locale în acordarea contractelor de achiziţii publice continuă să fie o problemă majoră, alături de ignorarea comunicării cu cetățeanul în ceea ce privește execuția bugetară.
Transparența este principiul care guvernează toate acțiunile prevăzute în programul meu electoral, întrucât reprezintă cel mai simplu mod prin care poți recâștiga încrederea cetățenilor și demonstra, totodată, că lucrezi în beneficiul lor. Este cel mai onest mod de a te apropia de oameni.
Parlamentul European, de exemplu, difuzează în direct, online, ședințele sale cu caracter public. Parlamentul României, la fel. Prin urmare, toate ședințele Consiliului local trebuie să fie difuzate online, întrucât se dezbat modalitățile de cheltuire a banului public. Nu se discută chestiuni de interes pentru securitatea națională. De asemenea, orice contract din bani publici trebuie să fie publicat pe site-ul primăriei, în baza legii 544/2001. Alte măsuri pe care le am în vedere sunt: publicarea zilnică, detaliată, a facturilor plătite de Primărie cu corespondență față de capitolul buget, crearea unei platforme online de urmărire a stadiului soluţionării petițiilor cetățenilor, precum și crearea unei platforme online de înscriere în audiență, în baza unui calendar public al disponibilității.
După cei patru ani ai mandatului dvs., vedeți Bucureștiul ca pe o metropolă, cu o lege a metropolei? În ce fel veți sprijini o astfel de lege? Considerați normal ca atâtea companii mari multinaționale să aibă sedii în localități cu statut de comună de lângă București, plătind taxe locale acelor comune și nu Capitalei?
În anul 1926, s-a dat prima lege a Capitalei. Trebuie să avem curajul să adoptăm și noi o lege care să așeze orașul pe noi coordonate de dezvoltare, incluzând zona extinsă a Capitalei. Fiind un oraș deschis, tranzitat, cu potențial pentru atragerea investițiilor, Bucureștiul are nevoie de o nouă abordare în ceea ce privește administrarea teritoriului și a resurselor sale.
