"Am două strategii la care am lucrat foarte mult. Prima, să lucrăm asupra simplificării administrației, și a doua este studiul locuirii, al modului în care trăiesc oamenii. Aici am lucrat cu specialiști, arhitecți, societatea civilă, etc.. Încercăm să facem o lege a locuirii care să corespundă realității noastre. Încercăm să optimizăm ceea ce înseamnă locuirea în România. Am studiat foarte mult despre asta", a spus Dîncu.
Vicepremierul a amintit și de faptul că România este singura țară din lume care dispune de un procent de aproape 100% în ceea ce privește proprietarii de locuințe
"Este și un lucru pozitiv în ceea ce privește locuirea: în România procentul proprietarilor de locuințe este de aproape 98% din populație. Nu există nicăieri în lume acest lucru. Sunt puține țări în care se trece de 60%. În momentul acesta, în România există 8.800.000 de locuințe. 35% dintre acestea sunt la blocuri supraaglomarate. Suntem pe primul loc în Europa la surpaaglomerare. Trebuie să reglementăm acest lucru", a explicat Vasile Dîncu.
"Totodată, avem un milion și ceva dintre acestea 8.800.000 de locuințe care sunt neocupate. Adică sunt locuințe secundare. Dintre acestea un milion, 100.000 sunt cabane. Și la noi trebuie să stabilim la un moment dat niște reguli destul de uniforme în ceea ce privește locuirea, așa cum este în afară. De exemplu, condiții de protecție a chiriașilor. În Europa nu poți să dai chiriașul afară peste sau să-i mărești chiria peste noapte", a continuat acesta.
În privința legii locuirii, ministrul a arătat că aceast trebuie schimbată astfel încât oamenii se fie mulțumiți de modul în care locuiesc.
"Există o lege a locuirii din 2007. Au mai fost proiecte legislative în acest sens, însă toate au fost la nivelul de ambiție din acea perioadă. Trebuie făcută o schimbare, trebuie ca statul să aibă grijă de modul în care locuiesc oamenii și de modul în care se construiește în țara noastră. Avem o locuire în care peste 50% din populație este mulțumită. Sunt însă destul de puțini mulțumiți de ceea ce înseamnă serviciile publice, cum ar fi prețul serviciilor publice, prețul gazului, curentului, de exemplu. Cu toate acestea, prețurile vor trebui să crească în următorii ani, conform standardelor europene. Sunt nemulțumiți și de aspectul exterior al locuințelor, mai ales al celor colective", a susținut vicepremierul.
Totodată, Vasile Dîncu a prezentat și datele unui studiu care arată ce-și doresc românii în materie de locuință, principala dorință fiind o întreținere mai ieftină.
"În acest moment avem 75% case cu un singur nivel, deci cu parter, 10% sunt case cu masardă peste primul nivel, iar 12% sunt case care au încă un nivel și după aia masarda. 10% din populația României își dorește o nouă locuință. În general, oemnii tineri își doresc o nouă locuință. Când vorbim despre ce-și doresc oamenii, cei mai mulți, 70% dintre cei care trăiesc la case în mediul rural, își doresc să-și mute toaleta și baia în casă. Pentru că doar 35% dintre cei care trăiesc în mediul rural au posibilitatea de a-și face baie înauntru. De asemenea, oamenii își doresc o casă care să-i coste puțin. Astăzi, pe un om care are salariul mic, un pensionar de exemplu, îl costă 43% din venit întreținrea lunară. În Europa, întreținerea lunară costă maxim 20% din venit. Totodată își doresc o vecinătate calmă. Avem în ultima vreme o mare depărtare a oamenilor unii față de alții", a explicat acesta.
De semenea, un alt criteriu important în ceea ce privește dorințele oamenilor este confortul.
"Ideea de confort este diferită. La oamenii simpli, de exemplu, înseamnă căldură, apă caldă și, dacă se poate, o sonă nepopulată, ambientul unde este situat. În marile orașe avem un ideal de locuire care încă a rămas la nivelul apartamentului din oraș, înspre centru. Sunt oameni care au devenit citadini și dintr-o comoditate foarte mare nu-și doresc să meargă înspre periferie", a spus Dîncu.
Potrivit vicepremierului, în cursul acestui an se vor construi peste 2.000 de locuințe pentru tineri. Totodată, aceștia au posibilitatea să cumpere aceste locuințe într-un sistem social.
"Totodată, avem zona de locuințe pentru tineri. Am schimbat câteva lucruri în lege. Am permis să vindem tinerilor locuințele ANL pe care le-au luat până acum. Se vând într-un sistem social sigur. Nu costa 1.500 de euro metrul pătrat. Se vând printr-un calcul al venitului tinerului respectiv, cheltuieli, etc., iar prețurile pornesc de la 400, 500 de euro pe metru pătrat. Cu banii aceștia, ANL construiește alte locuințe. Anul acest construim 2.268 de locuințe pentru tineri, avem un buget de 100 de milioane de lei. Totodată, vom construi și aproximativ 200 de locuințe pentru familiile de romi, într-un program de asistență socială", a conchis Vasile Dîncu.
