Curtea Constituţională a decis că Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie, este neconstituţională, admiţând sesizarea formulată de parlamentarii PDL.
"Cu unanimitate de voturi, admite obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi constată Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională", se arată în decizia Curţii.
Pe de altă parte, judecătorii CC au respins o serie de critici formulate de parlamentarii PDL.
"Cu majoritate de voturi, respinge criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică", se mai arată în minuta Curţii Constituţionale.
Sesizarea ar fi trebuit analizată în 11 decembrie, însă judecătorii constituţionali au decis să amâne discutarea sa, întrucât au primit în acest caz 4.000 de pagini de documente, pe care nu au avut timp să le studieze până la acel moment.
PDL a sesizat Curtea Constituţională în privinţa legii descentralizării şi a notificat Camerei Deputaţilor acest demers, a informat formaţiunea politică, în 29 noiembrie 2013.
Sesizarea a fost semnată de 70 de deputaţi democrat-liberali.
"Sesizarea către Curtea Constituţională a României arată că, în opinia semnatarilor, legea privind descentralizarea unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale încalcă dispoziţiile constituţionale din articolul 1 (aliniate 1,3,4 și 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolul 114 şi 136", s-a arătat în comunicatul PDL.
PDL opinează că: "proiectul încalcă articolul care consacră unitatea statului român (...) legea permite transferul de proprietate între unitățile administrativ- teritoriale fără hotărâre de Guvern (...) legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării şi principiile constiuţionale în ce priveşte purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale şi primarii" şi că procedura angajării răspunderii este neconstituţională.
Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul legii descentralizării în 19 noiembrie 2013.
Vicepremerul Liviu Dragnea, coordonatorul proiectului de lege, a precizat că domeniile care vor fi descentralizate, ca şi competenţe, atribuţii şi instituţii, sunt sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul, autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare, precum şi competenţele teritoriale legate de pescuit.
Potrivit lui Dragnea, în urma procesului, aproximativ 14.000 de oameni vor lucra în instituţiile descentralizate, fiind preluaţi din subordinea ministerelor, cu toate drepturile actuale şi cu cheltuielile de personal aferente, la instituţiile descentralizate care vor intra în subordinea autorităţilor locale.
Descentralizarea va implica, totodată, transferul a circa 2.000 imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor teritoriale.
Problemele Legii descentralizării
Surse din cadrul Curţii Constituţionale au explicat pentru MEDIAFAX că principalele probleme constatate în cazul Legii descentralizării au privit competenţele reglementate şi transferate autorităţilor locale, precum şi regimul juridic al bunurilor.
Potrivit acestora, descentralizarea priveşte trei aspecte, respectiv competenţe, bunuri şi bani transferate autorităţilor locale.
În cazul competenţelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menţinute în unele cazuri şi la nivel central şi la nivel local, fiind o suprapunere de competenţe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora.
De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităţilor locale.
În schimb, prevederile legii nu sunt corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care fac obiectul descentralizării.
"La bunuri, la proprietate, nu se ştie dintre acele anexe care sunt bunuri proprietate publică. La fiecare domeniu descentralizat aveau două chestiuni, bunurile proprietate publică a statului trec în proprietatea publică a UAT, şi al doilea care e invariabil în aceeaşi logică bunurile din proprietate privată a statului în proprietate privată au autorităţii. Ambele trimiteau la o anexă care în care se dau doar bunuri publice. Niciuna din anexe nu are bunuri proprietate privată. Nu se ştie după anexă care e proprietate publică şi care privată. La cele publice nu ştim dacă sunt publice prin declaraţia legii sau pe altă procedură. În plus, bunurile nu sunt individualizate decât prin număr de inventar, care nu atestă apartenenţa nici statutul juridic. Dreptul de proprietate îl atestă înscrierea în cartea funciară", au explicat sursele citate.
De asemenea, judecătorii au constatat că singurul caz în care se face referire la datele de carte funciară a imobilelor este cel al plajelor.
Pe de altă parte, în cazul plajelor, judecătorii CC au constatat faptul că prin lege se reglementează administrarea plajelor de autoritatea locală, însă prin efectul anexelor se ajunge la transferul de proprietate.
