Întrebat când a aflat că va fi premier, Dacian Cioloș a răspuns:
"Am aflat că ar fi posibil să fiu cu două zile înainte de nominalizarea oficială. Domnul președinte m-a sunat și mi-a spus că sunt una din opțiunile pe care le are în vedere și să încep să mă gândesc un la program de guvernare și o echipă. Înainte de nominalizare m-a invitat printr-o discuție ca să intrăm mai în detaliu. Eram acasă. Sigur, o surpriză, în primul rând pentru că, sincer, nu eram pregătit pentru această poziție. Am mai avut discuții cu el în prealabil și i-am zis că, la solicitarea dânsului, aș fi disponibil pentru implicarea într-un viitor proiect guvernamental, dar fără să discutăm pe această poziție. Mi-a spus că aș fi putut contribui la câteva lucruri, mai ales legate de politicile europene, dar nu mă gândeam atunci la această poziție".
Cioloș a explicat că i-a fost dificil să formeze echipa guvernamentală:
"Pentru că fiind singur, neavând în spate o bază de date, de resurse umane, a trebuit într-un termen foarte scurt să reunesc atât contacte, oameni pe care îi știam. M-am mai consultat cu apropiați pentru a-mi lărgi această bază de date. Am început discuțiile cu cei pe care îi aveam în vedere și a fost greu. În unele domenii, unii oameni binevoitori, dar erau cu proiecte personale. A fost mai greu să găsesc oameni care să își lase proiectele și să se angajeze pe un an într-o aventură. M-am angajat pentru un an de zile, un an de zile în care partidele politice să se pregătească pentru alegeri, să se prezinte la alegeri la sfârșitul lui 2016 și după să fie un Guvern politic legitimat de votul cetățenilor".
Cioloș a precizat că nu avea pregătite nume, în condițiile în care nu luase în calcul varianta de a fi prim-ministru.
"În momentul în care am știut că trebuie să îmi formez echipa, m-am gândit și la oamenii pe care îi cunoșteam și de care știam că pot face față la unele portofolii. M-am gândit că putem face o infuzie de competență și în administrația din România pentru că știam că unul din proiectele care urma să le promovez va fi reforma administrației. Când am lucrat la Bruxelles am văzut că, din cauza disfuncționalităților din administrație, au apărut anumite probleme și m-am gândit apoi la mediul privat, pentru că dincolo de birocrația mai modernă care ar fi putut veni de la Bruxelles, m-am gândit că e important să avem și conectarea la mediul de afaceri", a adăugat premierul.
În acest context, Cioloș a subliniat faptul că este important ca Executivul să dea "un semnal legat de un stil de lucru" și să transmită cetățenilor ce proiecte pot fi finalizate într-un an de zile.
"Este totuși altceva responsabilitatea în calitate de comisar pentru agricultură. Eram pe un domeniu pe care îl stăpâneam. Deci asta m-a antrenat un pic, din punctul de vedere al negocierilor politice, dar în fruntea unui Guvern e altceva, dinamica e alta. Este vorba de o multitudine de sectoare și responsabilitatea e alta. Știu că așteptările sunt mari și trebuie să rămân rezonabil în ceea ce spun că pot să fac. Când așteptările sunt mari cel mai important este să spunem oamenilor ce se poate face și ce nu se poate face, într-un de zile, ce putem începe și ce nu se poate finaliza. Este important să dăm un semnal legat de un stil de lucru. Vor fi și rezultate, dar important e să dăm o anumită dinamică", a mai explicat premierul.
Întrebat dacă a fost refuzat, în momentul în care înainta propunerea unui candidat pentru un portofoliu de ministru, Cioloș a răspuns afirmativ: "Au fost, în mai multe cazuri. Însă, în aproape toate cazurile, refuzul a venit mai ales datorită faptului că oamenii respectivi fiind performanți pe domeniile lor, erau implicați în proiecte personale și le era greu să decidă într-o zi dacă sunt în măsură să își lase deoparte proiectele lor fără să riște punerea lor în aplicare și să decidă să vină într-o structură guvernamentală fără să aibă multe elemente. În primele zile nici nu se știa câtă susținere poate avea un astfel de Guvern în Parlament".
În ceea ce privește propunerea la Ministerul Dezvoltării Regionale, în persoana sociologului Vasile Dâncu, Cioloș a ținut să precizeze că nominalizarea a venit din partea sa și nu din partea vreunui partid:
"Vreau să spun din nou: domnului Vasile Dâncu eu i-am propus să vină în Guvern, i-am zis și președintelui Klaus Iohannis că urmează să îl propun. Îmi imaginez ce impact poate avea în interpretarea politică această propunere (...) În momentul în care am avut această propunere, a venit natural dorința de a lucra cu el pentru a putea pune în aplicare anumite idei. Am decis să îmi asum această responsabilitate și am avut și o discuție destul de clară cu dumnealui, în momentul în care i-am făcut această propunere să vină, i-am zis că vine acolo nu ca un reprezentant al unui partid, ci să lucreze într-o echipă".
Revenind la echipa guvernamentală, Cioloș a declarat că aceasta este formată din "oameni care au experiență birocratică, cei care lucrează sau au lucrat la Comisia Europeană".
"Practic toți cei care au lucrat la Comisia Europeană și au venit în Guvern au fost recrutați la Comisia Europeană pentru experiența lor pe domeniul respectiv. Deci, au experiența funcționării unei administrații, dar cunosc bine și sectoarele pe care le-am propus să le gestioneze în Guvern. Pe de altă parte, o mare parte din Guvern e reprezentată de oameni care vin din mediul de afaceri. Este un mixt în echipă de experiența funcționării administrației, dar și de experiență privată, și sunt oameni care sunt critici legat de birocrație", a mai spus Cioloș.
Întrebat când i-a arătat lista cu miniștri președintelui Klaus Iohannis, Cioloș a răspuns:
"Cu o zi înainte, sămbătă, am discutat cu dânsul despre listă, dar nu o aveam încă finalizată și am fost în contact telefonic cu dânsul să îl pun la curent și să nu afle din presă legat de anumite nume pe care aveam să le anunț duminică. Nu am avut nicio solicitare sau presiuni din partea președintelui vizavi de cei pe care i-am propus".
