"Spuneam de multe ori că avem o legislație stufoasă, o inflație legislativă, că avem domenii de activitate care coexistă în același timp, mai multe reglementări de unde și riscul unor neconcordanțe, omisiuni legislative. Proiectul de Cod administrativ este proiect de lege, nu de ordonanță de urgență. Dacă este un proiect de lege, va parcurge toată procedura de adoptare a unei legi organice", a subliniat Tudorel Toader.
Ministrul Justiției a explicat că proiectul de Cod administrativ reunește nici mai mult, nici mai puțin de 20 de legi, care în momentul de față sunt în câmpul activ al legislației naționale: "20 de legi pe care proiectul vine să le reunească, să le structureze, să le ordoneze și să ducă spre o reglementare previzibilă, așa cum cere CEDO".
Toader susține că actul normativ există încă din data de 8 noiembrie 2016 și, drept urmare, Guvernul Tudose nu a făcut decât să-l preia de la fostul Executiv tehnocrat.
"Acest proiect de Cod administrativ se află în dezbatere publică în transparență decizională din data de 8 noiembrie 2016. Nu este un proiect de act normativ elaborat de actualul Guvern, ci preluat de actualul Guvern", a declarat ministrul Justiției.
Referitor la excepția prin care persoanele condamnate și reabilitate ar putea ocupa o funcție în Guvernul României, Tudorel Toader a subliniat că și dacă nu ar fi existat o astfel de prevedere, efectul juric ar fi fost același.
"Putem vorbi foarte mult pe această temă. Sunt în Codul Penal mai multe texte de lege care se referă la reabilitare, reabilitarea de drept și reabilitarea judecătorească. Părerea mea este următoarea: și dacă proiectul nu prevedea aceea excepție, efectul juridic era absolut același, pentru că noi în România avem două mari categorii de fapte: fapte care sunt prescriptibile și fapte care sunt imprescriptibile. Cele imprescriptibile sunt cele împotriva umanității și contra păcii, iar cele prescriptibile sunt toate celelalte pedepse", a conchis ministrul.