"E reprezentat de un adjunct semnatar. Nici nu stiu daca in fisa postului sau poate sta o asemenea raspundere. Contractul nu e scris specific contractelor in limba romana. Ultima pagina, expresia "ca marturie la cele de mai sus", ca a fost semnat in conformitate - nu e o expresie pe care sa o regasesti in contractele civile, comericale din Romania, se gaseste numai in contractele cu legislatie internationala - ceea ce inseamna ca expresiile folosite nu au legatura cu legislatia romanesaca. Acest contract e scris intr-o limba de circulatie internationala si apoi tradus in romana si nu au stiut sa adapteze traducerea in legislatia romaneasca. Ceea ce vad si eu azi in Parlament", a spus Diana Sosoaca.
"Mai avem o problema. E o problema de legislatie. Cum tu intr-un contract invoci o lege care urmeaza sa se adopte? Pai legea nu se retroactiveaza", a punctat senatoarea.
"Avand in vedere acest contract de privatizare, degeaba au votat legea 555/2004 pentru ca contractul n-are expresia respectiva - raportat la semnaturi, se invoca nulitatea absoluta a contractului", a atras atentia Sosoaca.
"Cine sunt adevaratii semnatari? Pentru ca aia sunt martorii... (...) Sau, in acest moment, discutam despre un contract care nu are la baza legislatie romaneasca si atunci e ca si cand nu exista. (...) Un adjunct sa semneze si ca martor la nivel de tara nu poate fi admis", a mai spus Sosoaca.
"Petrom e un bun al statului roman. Statul roman lipseste din contract. Cum faci tu un contract doar cu Ministerul Economiei cand statul roman, prin Ministerul Finantelor, trebuie sa fie in contract? Va spun ca acest contract e lovit de nulitate absoluta!
Avand in vedere numai aceste lipsuri, in care va spun, un sef adjunct, Constantin Nedelcu, nu poate semna un astfel de contract... Ce ati citit dvs. e specific contractelor facute in general in sistemul britanic", a punctat Sosoaca.
Contractul de privatizare a companiei Petrom a fost semnat la Palatul Victoria, in prezenta primului ministru de atunci Adrian Nastase si a ministrilor Dan Ioan Popescu si Martin Bartenstein, de seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, Constantin Nedelcu (D), presedintele OMV, Wofgang Ruttenstorfer (S), si vicepresedintele grupului austriac, Gerhard Rois.
"Vanzarea a fost facuta prin Ministerul Comertului pentru a se eluda Constitutia, care spune ca bunurile nu pot fi instrainate. Trebuia facuta de catre statul roman care era proprietar, prin Ministerul Finantelor, si in acest caz vanzatorul este un neproprietar. Nu se puteau vinde bunurile apartinand statului roman", a explicat Diana Sosoaca.
