Potrivit documentului, președintele consideră că risipirea banului public și corupția sunt vulnerabilități la adresa siguranței naționale, iar terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre reprezintă amenințări.
”Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”, se arată în document.
AMENINŢĂRI
Acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică generează provocări majore pentru securitatea spaţiului euro‐atlantic, creând instabilitate regională şi posibile fenomene negative, printre care migraţie, criminalitate organizată, însă și afectarea potențialului de dezvoltare economică.
Perpetuarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi instabilitatea din Balcanii de Vest creează presiuni suplimentare asupra României. Tensiunile inter‐etnice şi dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanşarea unor conflicte regionale.
Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securității energetice.
Ameninţările cibernetice lansate de entităţi ostile, statale sau non‐statale, asupra infrastructurilor informaţionale de interes strategic ale instituţiilor publice şi companiilor, de interes pentru securitatea naţională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice. atacurile cibernetice desfăşurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea naţională.
Terorismul este o ameninţare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat şi contracarat, inclusiv din perspectiva identificării şi destructurării fluxurilor de recrutare şi finanţare a acestor activităţi. Contingentele naţionale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor şi ameninţărilor generate de acţiunile forţelor, organizaţiilor şi grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creştere, în special în mediul virtual, favorizează apariţia de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acţiuni extremist‐teroriste.
Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, precum și traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea naţională, în condiţiile unei destabilizări la nivel regional.
Acţiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul naţional, în special în scop de influenţă, pot obstrucţiona proiectele strategice ale României şi deciziile în stat.
RISCURI
Instabilitatea regională limitează capacitatea României de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, soluţionarea conflictelor îngheţate, asigurarea securităţii energetice, protejarea drepturilor comunităţilor româneşti şi a activităţilor economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră.
Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene şi gradul scăzut de rezistență faţă de turbulenţele majore de pe pieţele ext a erne, mai les pe zona financiar‐bancară.
Riscuri de natură socială persistă pe fondul unor tendinţe cum ar fi declinul demografic, emigraţia populaţiei active, degradarea factorilor de mediu, al deficienţelor din sistemele naţionale de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, dar şi al distorsiunilor pe piaţa muncii.
Radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul României se poate produce pe fondul accentuării curentelor extremiste de sorginte etnică, religioasă sau de altă natură.
Criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme şi bunuri, migraţie ilegală până la criminalitate economico‐financiară, este un alt fenomen cu posibil impact asupra securităţii naționale.
Traficarea ilegală de armament convenţional poate deriva din interesul unor actori statali şi non‐statali de a derula astfel de operaţiuni.
VULNERABILITĂŢI
Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată de persistenţa unor vulnerabilităţi în: absorbţia fondurilor europene, utilizarea banului public, energie, infrastructură critică, agricultură, protecţia mediului, justiţie, sănătate, educaţie şi cercetare ştiinţifică. Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii, are efecte negative, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare.
Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene constituie o altă vulnerabilitate.
Reacţia inter‐instituţională în situaţii de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Această vulnerabilitate devine şi mai importantă dacă ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituţii ale statului care trebuie să acţioneze în cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid.
Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre. 69. Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migraţia forţei de muncă specializate, disparităţile socio‐economice între regiuni si județe, fragilitatea spiritului şi solidarit ţii civice.
