UPDATE. Motivarea CCR are 133 de pagini. CONSULTAȚI AICI DOCUMENTUL.

"Una dintre condiţiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcţionare a autorităţilor publice, cu respectarea principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor, fără blocaje instituţionale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituţie nu conferă Curţii Constituţionale atribuţia de a constata doar existenţa conflictelor juridice de natură constituţională, ci pe aceea de a soluţiona aceste conflicte", se arată în motivarea CCR

"Astfel, indiferent de autoritatea care a generat conflictul juridic de natură constituţională, aceasta are obligaţia, în coordonatele statului de drept, să respecte şi să se conformeze celor constatate prin decizia Curţii Constituţionale. Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că, din adresa Preşedintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Laura Codruţa Kövesi, rezultă, în mod indubitabil, îndeplinirea condiţiilor referitoare la regularitatea şi legalitatea procedurii, sens în care este şi aprecierea Curţii Constituţionale. Prin urmare, Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi", se arată în motivare.

Curtea Constituţională decide:

"1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Preşedintelui României, prim-ministrului şi ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I", conform sursei citate.

Curtea Constituţională arată în motivarea privind conflictul instituţional preşedinte- ministrul Justiţiei că şeful statului şi-a arogat nişte atribuţii pe care nu le are, atunci când a respins revocarea Laurei C. Kovesi, blocând în acest fel autoritatea ministrului asupra activităţii procurorilor.

"Din analiza adresei Preşedintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a doamnei Laura Codruţa Kövesi, Curtea reţine că Preşedintele României a constatat regularitatea şi legalitatea procedurii de revocare, singurele obiecţii ale acestuia vizând oportunitatea măsurii. În acest context, Curtea constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi", se arată în motivare.

Curtea Constituţională arată că atâta timp cât Klaus Iohannis nu a avut nicio obiecţie cu privire la regularitatea procedurii de revocare înseamnă că aceasta îndeplineşte criteriile de legalitate, însă şi-a asumat nişte atribuşii pe care nu le are.

"Preşedintele României ar fi trebuit să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Refuzând emiterea acestuia, Curtea urmează a aprecia dacă Preşedintele României a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Se poate susţine, în acest sens, că, arogându-şi un rol contra legem, Preşedintele României a împiedicat realizarea unei competenţe constituţionale proprii a ministrului justiţiei, blocând-o, fără ca textul Constituţiei să îi acorde o asemenea competenţă. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie", conform CCR.

Curtea Constituţională mai spune că în acest fel a rezultat un blocaj instituţional între cele două autorităţi, care a împiedicat valorizarea şi finalizarea propunerii ministrului justiţiei de revocare a Laurei Codruşa Kovesi.

Judecătorii Curţii Constituţionale au citit în plen motivarea la decizia controversată care-l obligă pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce pe şefa DNA. Documentul va fi publicat cât mai rapid în Monitorul Oficial. "Nu cred că un președinte va da României un exemplu de nerespectare a legii fundamentale" a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cu puţin timp înainte de încheierea şedinţei CCR.

Dorneanu subliniază că referitor la unele declarații prin care se susține că Decizia Curții Constituționale nr.358 din 30 mai 2018 este neconstituțională și se propun diverse scenarii pentru neaplicarea ei, el anunţă că de fapt, toate deciziile CCR sunt obligatorii, indiferent de autoritatea publica vizată care trebuie să o pună în aplicare. Prin urmare şi Klaus Iohannis trebuie să respecte decizia şi să o revoce pe Kovesi.

Redăm, în continuare, precizarea lui Valer Dorneanu, preşedintele CCR: 

"Referitor la unele declarații prin care se susține că Decizia Curții Constituționale nr.358 din 30 mai 2018 este neconstituțională și se propun diverse scenarii pentru neaplicarea ei, Președintele Curții Constituționale face următoarele precizări:

a) Potrivit prevederilor art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României și au putere numai pe viitor. Din acest text rezultă cu prisosință că obligația respectării întocmai a deciziilor Curții Constituționale este generală, vizând toate autoritățile publice, toate instituțiile publice, toți cetățenii și întreaga societate".

Klaus Iohannis: CCR e primul actor care trebuie să respecte Constituția

Pe de altă parte, Klaus Iohannis a declarat marți la Cotroceni că va respecta Constituția indiferent de situație, dar că așteaptă motivarea CCR legat de revocarea șefei DNA pentru a lua o decizie în acest sens. 

Klaus Iohannis a spus că decizia CCR se referă nu atât la revocarea șefei DNA, ci la subordonarea politică a procurorilor.

"N-o să comentez, așa cum am spus aștept motivarea CCR o vom citi până o vom înțelege, apoi voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu. La momentul acesta pot să vă spun totuși 2-3 lucruri. Anunțul CCR vorbește aparent doar despre o chestiune concretă legat de revocare sau nerevocare. În realitate sunt mult mai multe teme care apar. Bunăoară: statutul procurorilor. Sunt convins că procurorii trebuie să fie independenți, în niciun caz nu trebuie controlați politic. Procurorii nu pot fi în subordinea unui actor politic, fie el chiar și ministru", le-a spus Klaus Iohannis, marți, jurnaliștilor prezenți la Cotroceni.

Klaus Iohannis a precizat că rolul statului este de a întări independența procurorilor, nu de a reveni la subordonarea politică a acestora:

"Este adevărat că în Constituție procurorii activează sub autoritatea ministrului Justiției. Eu înțeleg prin asta că ministrul trebuie să aibă o autoritate în domeniu și să o folosească pentru a apăra în dezbaterea publică independența procurorilor, autoritatea ministrului trebuie orientată spre înlesnirea muncii procurorilor, în niciun caz nu înseamnă că procurorii sunt în subordinea ministrului", a explicat Klaus Iohannis.

Eu voi respecta Constituția "indiferent de ce se întâmplă", a precizat șeful statului care a spus că va face totul pentru întărirea statului de drept și pentru apărarea independenței procurorilor.