Potrivit datelor Autorităţii Electorale Permanente, în 2015, cele mai mari subvenţii de la bugetul de stat au fost încasate de noul Partid Naţional Liberal (PNL şi PDL) - 2.923.196 de lei , Partidul Social Democrat - 2.441.710 de lei şi de Partidul Poporului Dan Diaconescu - 1.026.026 de lei.
Deşi în iunie 2015, PP-DD şi UNPR au semnat un protocol de fuziune prin absorbţie, prin care PP-DD ar fi urmat să fie radiat din Registrul Partidelor Politice, formaţiunea înfiinţată de Dan Diaconescu şi-a păstrat personalitatea juridică, potrivit informaţiilor din Registrului Partidelor Politice –Tribunalul Bucureşti.
În martie 2015, cei 10 deputaţi care făceau parte din grupul parlamentar PP-DD, din Camera Deputaţilor, au demisionat şi au anunţat că grupul parlamentar îşi va schimbat denumirea în grupul Democrat şi Popular, urmând că facă demersurile pentru înfiinţarea unui nou partid, Partidul Naţional Democrat. Partidul Consevator (PC) care a fuzionat cu Partidul Liberal Reformator (PLR), înfiinţat de Călin Popescu Tăriceanu, în iunie 2015, formând Alianta Liberalilor şi Democratilor (ALDE), a primit de la bugetul de stat suma de 237.322 de lei, aproape dublul sumei primite de Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), condusă de Garbriel Oprea - 111.647 de lei.
Cele mai mici încasări de la bugetul de stat le-a avut, în anul 2015, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), care a participat la ultimele alegeri legislative în alinaţă cu PDL, şi care a beneficiat de 20.563 de lei de la bugetul de stat.
Sumele încasate de partide parlamentare de la bugetul de stat au putut fi folosite, potrivit legislaţiei în vigoare, pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor, plata personalului, activităţi de propagandă şi organizarea de activităţi cu caracter politic, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în ţară şi în străinătate, arată legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Din cele 6.760.468 lei care au fost încasate în anul 2015, partidele au putut aloca bani şi pentru plata facturilor de telefon sau a cotizaţiilor datorate organizaţiilor politice internaţionale la care s-au afiliat.
Legislaţia permite, de asemenea, investirea banilor primiţi de la bugetul de stat în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor, acoperirea cheltuielile de protocol, birotică, precum şi cele necesare pentru campania electorală pot să fie finanţate din banii pe care partidele le primesc de la bugetul de stat.
Astfel, cu suma de 6.760.468 de lei, partidele politice parlamentare ar fi putut cumpăra 3493 de telefoane iPhone5, 223 de maşini Logan sau 1.352.093 de litri de benzina.
Suma totală alocată partidelor politice, în 2015, echivalează cu aproape 7.000 de salarii minime pe economie (6.438) sau cu bugetul alocat de Avocatul Poporului pentru cheltuieli de personal, potrivit execuţiei preliminare a instituţiei.
75% din bugetul anual acordat partidelor politice sunt împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dacă au realizat pragul electoral, mai arată legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
