Ministrul de Interne a reacționat violent după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.
”Atât poate… din frustrare, din disperare, din ambiție bolnăvicioasă. Indiferent ce îl ”mână în luptă” pe președintele țării, efectele blocării constante a oricărui demers, fără niciun temei legal, se răsfrâng asupra românilor!
Domnule președinte Klaus Werner Iohannis, înțelegem cu toții că ați face orice pentru a obține al doilea mandat. Dar acest ”orice” trebuie să aibă anumite limite, care sunt impuse de elementarul bun simț și care sunt respectate, în general, de majoritatea actorilor politici.
Noi, muritorii de rând, așteptăm de la Domnia Voastră ca măcar acum, în ultimul ceas, să vă recalibrați abordarea și să vă susțineți campania electorală în parametrii normalității, fără a distruge totul în jur, doar de dragul propriei preamăriri.
Ieri ați mai punctat un refuz din colecția de astfel de gesturi cu care ne-ați obișnuit în ultima perioadă de timp. Numai că, de această dată, acțiunea dumneavoastră îndreptată împotriva PSD, afectează polițiștii, care sunt și trebuie să rămână în afara jocurilor politice! Ce fel de președinte de țară este acela care își permite să se joace cu siguranța națională? Cum să ajungi să politizezi activitatea Poliției?
Legea privind autoritatea polițistului a fost în dezbatere publică mai mult de 1 an și jumătate, fiind probabil cel mai larg dezbătut act normativ din ultimii ani. La această lege și-au adus contribuția organizații profesionale, ONG-uri și societatea civilă. Sindicatele polițiștilor au fost, de asemenea, foarte implicate în realizarea acestui proiect și mă aștept să reacționeze la această blocare a demersului legislativ, așa cum le impune interesul celor pe care îi reprezintă.
Vă invit, domnule președinte, să faceți un efort de memorie și să vă amintiți că votul final a fost unul elocvent. Din 192 de parlamentari prezenți, 190 au votat PENTRU, iar parlamentarii din PNL sau USR, adică parlamentarii dumneavoastră, nu au contestat constituționalitatea acestei legi.
Sigur că vom aștepta decizia Curții și vom acționa în consecință. Vă garantez însă, domnule președinte, că oricât efort ați depune, nu veți reuși să blocați dezvoltarea unei instituții a statului. Puteți doar să o întârziați, în detrimentul cetățenilor români. Dar cu ce preț?
Mi-aș fi dorit să vă fi preocupat atât de mult Poliția Română și atunci când polițiștii au fost omorâți, cu sânge rece, în misiune. Vă mai amintiți de polițistul Sorin Vezeteu? Familia lui și, din păcate, multe altele asemenea ei, așteaptă de la noi măsuri pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete. Atunci când s-au produs, ați tăcut. Acum faceți campanie…
Ați terminat cu Jandarmeria Română și acum vă ocupați de Poliție? Ce înseamnă, domnule președinte, Jandarmeria pentru dumneavoastră? Oare jandarmii români sunt doar cei pe care îi acuzați fără probe sau cei care vă păzesc pe frig și viscol reședințele și pe care îi remarcați doar pentru că poartă uniforme diferite de ale SPP-ului?! Sau polițiștii români înseamnă doar deschizătorii de drumuri într-o deplasare “urgentă” către pârtiile de schi?!”, a scris Carmen Dan pe Facebook.
Ce a reclamat Iohannis
Şeful statului precizează, în sesizarea de neconstituţionalitate, că legea a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT.
Klaus Iohannis menţionează că printre atribuţiile principale ale Poliţiei Române sunt incluse măsuri de prevenire şi combatere a terorismului.
"Reglementarea ca atribuţie principală a aplicării de "măsuri de prevenire şi combatere a terorismului" de către o autoritate a administraţiei publice centrale, Poliţia Română, structură demilitarizată aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califică această structură drept un "organ de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale". Or, în aceste condiţii, adoptarea unui act normativ ce vizează organizarea şi funcţionarea unei instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, fără avizul CSAT, încalcă competenţa de avizare şi rolul prevăzut de art. 119 din Constituţie a acestei autorităţi constituţionale", se arată în sesizarea preşedintelui.
În plus, arată sursa citată, prin această lege se introduc o serie de cazuri în care poliţistul este îndreptăţit să pătrundă "în orice mod într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (...) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu".
Iohannis precizează, în sesizare, că legea a fost adoptată de Senat cu depăşirea termenului constituţional de adoptare tacită, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismului.
Şeful statului critică şi prevederea prin care poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care "aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală", preşedintele susţinând că sintagma "motive verosimile" nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar Constituţiei.
De asemenea, preşedintele Iohannis critică prevederile potrivit cărora poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei atunci când "din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori bunurilor aflate asupra sa creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală", iar potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite poliţistului să conducă o persoană la sediul poliţiei este cazul în care "luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publică".
"Având în vedere faptul că o astfel de măsură reprezintă o restrângere a exerciţiului libertăţii individuale, apreciem că modul general de formulare a acestor cazuri este unul lipsit de claritate şi precizie, fiind de natură să încalce exigenţele stabilite de art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, aşa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", arată el.
Preşedintele consideră că folosirea de către poliţist a dispozitivelor cu electroşocuri reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul său prin raportare la Constituţie, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrităţii fizice a persoanelor vizate.
În acest context, Klaus Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice este neconstituţională.
