Senatul a adoptat, luni, 21 decembrie, o iniţiativă legislativă potrivit căreia consilierii judeţeni, primarii sau preşedinţii de Consilii Judeţene îşi vor pierde mandatele doar dacă sunt condamnaţi "prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare".
În schimb, în cazul în care pedeapsa primită este cu suspendare, edilii pot să rămână în funcţie. Excepţie fac primarii, consilierii judeţeni sau preşedinţii de Consilii Judeţene care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, relatează Realitatea TV.
Proiectul de lege, respins de Camera Deputaţilor, a fost depus de 16 parlamentari din toate partidele, în frunte cu vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Ciprian Nica.
Cei 16 sunt Petru Andea, Dorel Covaci, Florin Gheorghe, Sorin-Avram Iacoban, Ciprian Nica, Sorin Stragea - toți de la PSD; Antal István, Bónis István, Erdei Dolóczki István, Kerekes Károly, Moldovan Iosif, Szabó Ödön - UDMR; Mihăiță Calimente, Mircea Toader - PNL; Niculae Mircovici - Minorități și Steluța Cătăniciu - ALDE.
Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 85 de voturi "pentru",5 abţineri şi 4 voturi "împotrivă".
Aşadar, dacă legea va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, nu mai puţin de 60 de edili ar putea să se bucure de beneficiile ei, mai precizează Realitatea TV.
În expunerea de motive anexată propunerii legislative, cei 16 inițiatori susțin că aleșii care nu au fost condamnați cu executare merită să își păstreze mandatele, mai ales dacă le-au pierdut "pentru delicte minore, comise fără intenție și fără legătură cu exercitarea atribuțiilor ce le revin". În apărarea colegilor condamnați cu suspendare, parlamentarii susțin că, de fapt, îi apără pe cetățenii care i-au votat pe respectivii edili, potrivit pressone.ro.
"În alte cazuri, instanțele au ales interpretarea în spirit a prevederilor legii și, drept consecință, în urma condamnării la o pedeapsă cu suspendare, cei vizați și-au putut exercita în continuare atribuțiile de aleși locali. Această din urmă soluție a instanțelor de judecată este cea echitabilă, deoarece, pe de o parte, nu aduce atingere legitimității aleșilor locali asigurate prin votul cetățenilor, iar, pe de altă parte, conduce la armonizarea prevederilor Statutului aleșilor locali cu prevederile noului Cod Penal", se spune în expunerea de motive semnată de cei 16.
