”La 80 de ani de la parafarea Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă pe 23 august 1939, Uniunea Europeană consideră că în anul 1940, URSS, aflată sub conducerea lui Stalin, a anexat teritorii ale României fără să i le înapoieze vreodată. De asemenea, prin adoptarea documentului, Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la „eforturile conducerii actuale a Rusiei de a denatura faptele istorice și crimele de spălare albă comise de regimul totalitar sovietic și le consideră o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice care are drept scop divizarea Europei, Comisia să contracareze în mod decisiv aceste eforturi.
În tot acest timp, la București, Traian Băsescu era crucificat. M-am abținut până în prezent să fac comentarii privind Traian Băsescu și relația sa cu Securitatea din mai multe motive. Unul ar fi acela că am fost șase ani membru în Colegiul CNSAS și personal împreună cu ceilalți colegi am dat (în unanimitate) cea de-a patra decizie de necolaborare cu Securitatea a fostului Președinte.
Legea prevede expres că membrii Colegiului judecă după documentele aflate în Arhiva CNSAS și puse la dispoziție de departamentele de specialitate (investigații, juridic, etc). O decizie se ia având în vedere materialul arhivistic existent la aceea dată. De ce au apărut noi documente, după 20 de ani de la înființarea CNSAS? Nu știu, dar organele abilitate pot verifica circuitul documentelor intrate în instituție și modul în care au fost gestionate”, scrie Bichir.