Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că un grup de lucru din partid a elaborat, în ultimul an, un pachet cuprinzând două legi referitoare la autonomie, pe care le supune dezbaterii publice şi aşteaptă ca şi UDMR să-şi prezinte propriul proiect, pentru a le "armoniza", transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Am adresat o rugăminte colegilor de la UDMR, să facă public rezultatul acelui efort deosebit pe care îl depun de un an încoace - la Congresul lor din martie anul trecut au luat decizia de a forma o comisie şi de a elabora un proiect de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Să facă public unde au ajuns cu această activitate de codificare (...) Nu am primit niciun răspuns relevant în acest sens şi PPMT a hotărât să iniţieze o dezbatere publică pe acest subiect. Dorim să lansăm un pachet de proiecte legislative privind aceste deziderate. Credem că dreptul la autonomie este un drept constituţional, care trebuie să fie în Constituţia României, acum facem public un set de două proiecte legislative, care pune în practică acest drept constituţional la autonomie", a spus Toro.
El a arătat că proiectele legislative ale PPMT au "abordări complementare" faţă de cel al CNS din 2004 şi "foarte probabil" şi faţă de cel pe care îl elaborează UDMR.
Potrivit acestuia, proiectele PPMT vor fi postate pe site-ul partidului vineri, iar dezbaterea publică va dura minimum două luni.
"Noi propunem pentru dezbaterea publică o lege-cadru privind regiunile, vorbim şi despre regiuni cu statut special. În acest proiect de lege punem la punct noţiuni de regiune, regiunile cu statut special, cum se constituie acestea, care sunt competenţelor regiunilor, cum se împart competenţele, organele de conducere ale regiunilor, relaţia dintre regiune şi Guvern, cum se finanţează regiunile. Vorbim despre un fond de solidaritate care încearcă să rezolve diferenţe dintre diferitele regiuni ale ţării", a spus el.
Potrivit sursei citate, din pachet mai face parte un proiect "de înfiinţare a regiunii cu statut special a Ţinutului Secuiesc, care pune în practică dispoziţiile legii-cadru".
"Dorim să dăm un exemplu cum s-ar face această lege de înfiinţare a unei regiuni şi practic credem că, dacă are priză acest concept, atunci o serie de regiuni pot să se înfiinţeze - fie cu statut special, fie pur şi simplu", a spus Toro, arătând că astfel de regiuni ar putea fi Banat, Dobrogea sau Partium.
Potrivit acestuia, proiectele legislative propuse de PPMT păstrează ca subdiviziuni administrative judeţele, iar legea-cadru nu se referă la autonomia pe criterii etnice, pentru că "nici Ţinutul Secuiesc nu e pe criterii etnice", ci se bazează pe criterii "teritoriale".
"Nu dorim să renunţăm la judeţe. (…) Dar în cadrul Ţinutului Secuiesc nu judeţele sunt importante, ci aceste scaune secuieşti, respectiv Târgu Mureş, care trebuie să aibă un statut special, după modelul Bruxelles-ului", a spus el.
Toro a admis că sunt posibile mai multe variante - ca UDMR să îi ignore pe cei de la PPMT, să îi sprijine sau să îşi prezinte propriul proiect şi să le facă concurenţă -, însă el speră că vor învinge "dialogul şi raţionalitatea".
"Deci UDMR poate să vină cu proiectul propriu, chiar aştept să vină cu proiect propriu şi să vorbim în continuare depre armonizarea acestor proiecte. Nu sunt proiecte contradictorii, foarte probabil, sunt proiecte complementare şi prin dialog putem avea un proiect comun", a spus Toro.
El a adăugat că PPMT are "parteneri strategici", precum CNS şi CNMT în această dezbatere publică, însă UDMR este vizată ca "partener principal", pentru că, în final, proiectele legislative trebuie să ajungă în Parlament şi există trei căi în acest sens: fie venind de la Guvernul în care se regăseşte şi UDMR, fie de la grupul parlamentar al UDMR sau de la unii aleşi - varianta cea mai probabilă -, fie în urma strângerii celor 250.000 de semnături necesare pentru o iniţiatvă cetăţenească.
"Am cerut colegilor noştri de la UDMR, care actualmente sunt în coaliţia de guvernământ, să vorbească în mod deschis despre acest subiect. Atunci când sunt la guvernare sau în apropierea puterii nu vorbesc despre acest subiect, numai când sunt în opoziţie. Credem că nu se mai poate tolera acest limbaj dublu şi cred că numai atunci putem fi înţeleşi de către majoritate dacă vorbim în mod deschis", a conchis Toro.
