Alegeri prezidențiale 2019 calendar și candidați. Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24 noiembrie.
Cetățenii români din străinătate pot vota, în primul tur al prezidențialelor, în zilele de 8, 9 și 10 noiembrie, iar în al doilea tur pe 22, 23 și 24 noiembrie.
Alegeri prezidențiale 2019 calendar și candidați. Calendarul alegerilor și datele limită sunt următoarele:
22 septembrie 2019, ora 24: depunerea candidaturilor și comunicarea către BEC a semnelor electorale
12 octombrie: începerea campaniei electorale.
8 noiembrie, orele 12.00-21.00, prima zi a votării în străinătate.
9 noiembrie, ora 07.00, se încheie campania electorală în țară.
9 noiembrie, orele 7-21: a doua zi a votării în străinătate.
10 noiembrie, orele 7-21: a treia zi de votare în străinătate și începerea votării în țară.
10 noiembrie, ora 21.00 se încheie alegerile atât în țară, cât și în străinătate, iar alegătorii care la ora 21.00 se află în secțiile de votare, precum și cei care se află la rând în afara secțiilor de vot, pot să-și exercite dreptul de vot până la ora 23.59.
Alegeri prezidențiale 2019 calendar și candidați. Cine și-a anunțat deja candidatura la prezidențiale 2019:
Klaus Iohannis, candidat PNL la prezidențiale
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că își dorește încă un mandat, având susținerea PNL. Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din 2014, în al doilea tur de scrutin (16 noiembrie) și a depus jurământul în Parlament în 21 decembrie 2014.
Viorica Dăncilă – candidat PSD la prezidențiale
La Congresul Extraordinar PSD din 24 august, Viorica Dăncilă a fost aleasă candidat PSD la alegerile prezidențiale din 2019.
Dăncilă și-a depus candidatura pentru prezidențiale 2019
Dan Barna – candidat USR-PLUS la prezidențiale
În perioada 1–12 iulie 2019 s-a desfășurat campania internă pentru alegerea candidatului USR. În competiție s-au înscris președintele partidului, Dan Barna, senatorul Mihai Goțiu și alți doi membri USR – Dumitru Stanca și Dragoș Dinulescu. Pe 13 iulie, Dan Barna a fost desemnat prin votul direct al tuturor membrilor de partid drept candidat al USR în vederea negocierilor ulterioare pentru alegerea unui candidat comun.
Consiliul Național al PLUS a decis în aceeași zi ca prezidențiabilul partidului să fie ales prin vot electronic de către toți membrii formațiunii, în perioada 22–27 iulie.
Barna își depune candidatura la prezidențiale în aceeași zi cu Iohannis
Pe 21 iulie, USR+PLUS a stabilit ca Dan Barna să fie candidatul alianței la prezidențiale 2019, iar pentru funcția de premier l-a validat pe Dacian Cioloș.
Theodor Paleologu – candidat PMP la prezidențiale
Fostul președinte Traian Băsescu a enumerat persoanele care ar putea să fie candidat PMP la prezidențiale: „Vom avea candidat. Măsurăm câțiva oameni”. Au fost nominalizați Teodor Palologu, Mihai Neamțu, Eugen Tomac. În final s-a stabilit că Teodor Paleologu va fi candidatul PMP.
Ramona Ioana Bruynseels – candidat PPU la prezidențiale
Umaniştii români şi-au lansat candidatul pentru prima funcţie în stat. Este vorba despre fostul consilier guvernamental Ramona Ioana Bruynseels, care a fost aleasă şi în conducerea formaţiunii.
Viorel Cataramă – candidat PDL la prezidențiale
Omul de afaceri şi preşedinte al Partidului Dreapta Liberală, Viorel Cataramă, a anunţat că îşi va depune candidatura la alegerile prezidenţiale 2019.
Sebastian Popescu – candidat PNR la prezidențiale
Adunarea generală a Partidului Noua Românie l-a desemnat pe preşedintele formaţiunii, Sebastian Popescu, drept candidat la alegerile pentru președinte.
Florentin Pandele – candidat independent la prezidențiale 2019
Florentin Pandele este primarul comunei Voluntari și soțul Gabrielei Firea, primărița Bucureștiului. ”Voi fi candidat independent. (…) Sunt primar de 19 ani. Am luat parte la nenumărate campanii. (…) Gabi (Gabriela Firea, primarul general. n.r) a spus de nenumărate ori că nu va candida. Candidez din partea mea, ca tată al copiilor mei, îmi doresc să trăiască într-o ţară liberă, nu într-o ţară care este instaurată teroarea”, spunea Florentin Pandele la sfârșitul lunii mai.
Bogdan Stanoevici – candidat independent la prezidențiale 2019
Actor în serialul Antena 1 – Fructul Oprit, director al Circului Metropolitan de Stat și fost secretar de stat în Ministerul Culturii, Bogdan Stanoevici și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale 2019.
„Ca independent, nu voi fi constrâns de doctrinele nici unui partid, nu voi primi ordine de la nimeni, nu voi fi deci marioneta nimănui. Fiecare dintre noi trebuie să-și regândească atitudinea față de ceilalți și față de țară. Dacă gândim de pe poziția de victimă, atunci devenim victime. Eu sunt un om care spune ce gândește și face întotdeauna ce spune”, spune Bogdan Stanoevici.
Miron Cozma – candidat independent la prezidențiale 2019
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului anunța încă din luna martie că va demara procedura de strângere a semnăturilor.
“Mi-am depus la Autoritatea Electorală Permanentă actul legal cu nr:4724/14.03.2019 privind candidatura mea la alegerile prezidențiale 2019. Conform art.4, al. 1, voi candida independent, chiar dacă sunt președintele PSDM, partid politic.
Pentru a-mi putea depune candidatura, conform art. 4, al.2, trebuie să fiu susținut de cel puțin 200.000 de alegători. Pe cale de consecință voi începe strângerea de semnături și demararea celorlalte impuneri legale. Vă aștept cu drag, alături de mine, pentru a salva țara de la dezastru și a readuce românii acasă”, spunea Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului, conform alba24.ro.
Liviu Pleșoianu – candidat independent la prezidențiale 2019
Deputatul PSD Liviu Pleşoianu a anunţat că va candida ca independent la alegerile prezidenţiale 2019
Mircea Diaconu – candidat comun ALDE și PRO România
Mircea Diaconu a fost europarlamentar independent în 2014, după ce PNL a refuzat să-l pună pe listă, singurul candidat autentic care a obținut un vot important. În 25 august 2019, în presă au apărut informații că își a anunța candidatura la președinție susținut de alianța ALDE – PRO România.
Alegeri prezidențiale 2019. Mircea Diaconu își depune sâmbătă candidatura
John Ion Banu Mușcel, candidat Partidul Națiunea Română
Ion Banu Mușcel este original din Câmpulung Muscel, județul Argeș, dar a emigrat în 1985 în Statele Unite ale Americii, unde și-a luat numele de ”John”. Este liderul Diasporei din Florida și are o afacere în domeniul echipamentelor oceanografice de cercetare. De asemenea, este și liderul Partidului Națiunea Română (PNRo). În data de 6 iunie 2019, omul de afaceri și-a anunțat candidtura la alegerile prezidențiale.
Cătălin Berenghi – candidat din partea partidului DAC
Fost luptător în Legiunea Străină, specialist genist (minaj, deminaj și material explozibil), instructor de cursuri de supraviețuire, Cătălin Berenghi este liderul partidului DAC. Pe lângă cariera de războinic, este cunoscut pentru protestul împotriva Mega-Moscheii din București. Acesta a plimbat o turmă de purcei vopsiți în tricolor pe terenul respectiv, ba chiar a îngropat două cadavre de porc pentru a ”spurca” terenul. La sfârșitul lunii august, Cătălin Berenghi, sătul de problemele din România și-a anunțat candidatura pentru fotoliul de la Cotroceni.
Claudiu Crăciun – candidat din partea Demos
Claudiu Crăciun este secretarul general al Partidului Demos, cunoscut pentru implicarea în protestele din ultimii 10 ani precum: Salvați Roșia Montană din 2013, Protestul Colectiv și cele pentru justiție din 2016. Este doctor în Științe Politice, lector la SNSPA și expert al Comitetului Economic și Social European.
Alexandru Cumpănașu
Președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, a făcut parte din Partidul Național Liberal și din echipa de campanie a lui Emil Constantinescu. Activ în mediul privat, Cumpănașu a devenit cunoscut în toată țara fiind unchiul Alexandrei Măceșanu, minora care se presupune că a fost ucisă de către Gheorghe Dincă. La scurt timp după problemele din cadrul anchetei și impactul pe care cazul Alexandrei și a Luizei l-a avut asupra țării, Cumpănașu și-a anunțat dorința de a participa la alegeri într-un live pe Facebook.
Gheorghe Funar, candidat din partea Partidului România Noastră
Fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, între anii 1992-2004, și-a anunțat candidatura pentru Cotroceni din partea Partidului România Noastră. Membru de bază al Partidului România Mare, unde a deținut și funcția de secretar general din 1998 și până în 2013. Cunoscut pentru atitudinea antimaghiară s-a remarcat la nivel național prin vopsirea diverselor obiecte publice în culorile tricolorului sau schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare. În ultimii ani a lansat mai multe cărți, printre care merită amintite: „Multimilenarul popor primordial al geților și Statul Național Unitar al Poporului Get!” sau „Aflăm adevărul despre biografia Fiului lui DUMNEZEU?!”
Kelemen Hunor – candidat UDMR
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, și-a anunțat în luna august candidtura pentru alegerile prezidențiale. Hunor a deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii iar între 2009-2012 a deținut portofoliul ministerului. În 2011 a semnat avizul de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roșia Montană. Acesta a mai candidat de două ori pentru Cotroceni, odată în 2009 și a doua oară în 2014.
Emanuel Onoriu
Preşedintele Partidului Uniunea Naţională Creştină a Romilor din România, Emanuel Onoriu, este fiul artistei de muzică lăutărească Gabi Luncă. De asemenea, Onoriu este și pastor al Bisericii Penticostale. Onoriu s-a implicat și în afacerile imobiliare, unele chiar controversate. Jurnaliștii de la Libertatea.ro, scriau în 2015 că acesta a intrat posesia unor case vechi din sectorul 1 al Capitalei, pe care le-a revendicat, iar ulterior le-a demolat pentru a le transforma în blocuri de locuinţe cu trei sau patru etaje. Problema s-ar fi ivit în momentul în care pentru a fi demolate, din case au fost efectuate mai multe evacuări care s-au lăsat cu scandal.
Ninel Peia, candidat din partea Partidului Neamului Românesc
Deputat al României între anii 2012-2016, Ninel Peia, este candidatul Partidului Neamului Românesc. Peia a fost membru al Partidului Social Democrat până în 2016, când a fost exclus din partid din cauza mai multor declarații controversate. În martie 2016, Peia declara, că mai mulți bebeluși din Argeș infectați cu Ecoli au murit de fapt din cauza vaccinurilor și nu a bacteriei. Mai mult, câteva luni mai târziu acesta afirma că incendiul de la Colectiv a fost provocat de o mână criminală, iar totul făcea partea dintr-un plan de spargere a României în trei părți.
Dorin Dimitrie Stoichescu
Dorin Stoichescu este din Arad, dar de 10 ani lucrează în Norvegia. Acesta va candida independent. Dacă va câștiga alegerile, acesta a anunțat că îl va numi prim-ministru pe doctorul Călin Georgescu pentru a pune în aplicare Proiectul de Ţară ”Apă, hrană, energie”.
Radu Morar
Omul de televizune Radu Morar, cunoscut pentru talk-show-ul ”Nașul” a intrat în cursa pentru prezidențiale și în campania de strângere a celor 200.000 de semnături.
Sorin Budăcan
Un alt candidat în cursa pentru strângerea semnăturilor, necesare în vederea participării la prezidențiale este Sorin Budăcan.
Primo Laurențiu
Primo Laurențiu este liderul Mișcării Meritocrației din România. Acesta a intrat în cursa pentru Palatul Cotroceni și implicit în campania de strângere a semnăturilor.
George Alexander
Stabilit în Norvegia, George Alexander pe numele adevărat Broboană Gheorghe, declara într-o postare pe Facebook că este scriitor și om de afaceri în Norvegia.
Alegeri prezidențiale 2019 calendar și candidați. Ce prevede Constituția României?
Art. 81 – Alegerea Preşedintelui
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
Klaus Iohannis a câștigat ultimele alegeri prezidențiale în 2014, cu 54,43% din voturi, fiind învestit în funcție odată cu depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014.