Social-democraţii (SPD) lui Scholz, Verzii şi FDP (liberali) pierd teren în cele două scrutinuri care au avut loc în Bavaria, cel mai mare land din Germania ca suprafaţă, şi Hesse, unde se află Frankfurt, sediul Băncii Centrale Europene (BCE).
La mijlocul mandatului său, guvernul lui Olaf Scholz este astfel pedepsit în alegeri în care îngrijorarea populaţiei cu privire la criza industrială cu care se confruntă cea mai mare economie a Europei şi reapariţia problemei migraţiei au jucat un rol central.
Conform estimărilor, conservatorii au câştigat, aşa cum era de aşteptat, cele două alegeri, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea ocupa locul al doilea.
"Suntem pe drumul cel bun", a reacţionat rapid co-lidera AfD, Alice Weidel, interpretând rezultatele drept "o pedeapsă" pentru guvern şi "un vot pentru schimbare".
Acest partid anti-imigraţie, care critică, de asemenea, măsurile de protecţie a climei ca fiind costisitoare şi coercitive, şi-a confirmat astfel creşterea în sondaje la nivel naţional, unde este cotat între 20 şi 22% din intenţiile de vot, în spatele conservatorilor.
Formaţiunea a profitat de faptul că întreaga campanie s-a concentrat în mare parte pe criticile la adresa coaliţiei aflate la putere din decembrie 2021, care a fost afectată de certuri neîncetate.
O altă miză a campaniei a fost teama de o nouă criză a migraţiei precum cea din 2015, din cauza creşterii numărului de sosiri de solicitanţi de azil, în special din Siria şi Afganistan, prin Polonia, Austria şi Republica Cehă vecine.
Invazia rusă din Ucraina din februarie 2022 a favorizat o perioadă de unitate în cadrul guvernului. Dar apoi fricţiunile s-au înmulţit pe diverse teme, de la reducerea cheltuielilor bugetare la măsurile de combatere a încălzirii globale.
În Hesse, SPD, care a avut-o drept candidată principală pe Nancy Faeser, ministrul de Interne, s-a clasat doar pe locul patru (15,2%), după AfD (16,8%) şi Verzi (15,5%), şi cu mult în urma Uniunii Creştin-Democrate (CDU), condusă de un necunoscut, Boris Rhein, şi care a obţinut 34,7%, în creştere netă faţă de 2018 (27%), conform primelor estimări.
"Din păcate, nu am reuşit să ne impunem cu temele noastre. Este un rezultat extrem de dezamăgitor", a declarat ministrul, care intenţionează să-şi păstreze portofoliul Internelor.
În Bavaria, şeful guvernului regional, Markus Soder, a câştigat alegerile, dar cu un rezultat uşor mai mic (36,7%) şi cel mai slab din ultimii 70 de ani pentru partidul său, Uniunea Creştin-Socială (CSU), formaţiunea soră a CDU.
Acest rezultat ar putea slăbi presupusele sale ambiţii de a deveni cancelar.
AfD (15,8%) şi Verzii (15,6%) sunt umăr la umăr pentru locul doi în Bavaria, în timp ce SPD, în mod tradiţional slab în Bavaria, pierde şi mai multe voturi (8,5%). FDP nu pare să fi atins pragul de 5% necesar pentru a rămâne în parlament.
Este de aşteptat ca Soder să-şi păstreze coaliţia cu Alegătorii Liberi, un partid foarte conservator implantat în mediul rural, care a câştigat 14% din voturi.
Popularitatea acestui partid nu a suferit de pe urma controversei din această vară în jurul unui pliant antisemit atribuit liderului său, Hubert Aiwanger (52 de ani), şi datând din perioada adolescenţei sale. Fratele său a pretins în cele din urmă că este autorul pliantului.