Poate suferi tulburări cardiace, comă și deces "Depresia de doliu" e o reacție normală de apărare a organismului, susține Ciuhodaru. "Am foarte mulți pacienți care ajung la urgență în urma asocierii acestei reacții de doliu cu cocktailurile medicamentoase. Când medicamentele nu sunt eliberate pe bază de rețetă, sunt folosite abuziv și sunt asociate în doze neconforme recomandărilor medicale, iar atunci apar complicații severe: depresii respiratorii, tulburări cardiace, comă și chiar deces. Există însă și reacția depresivului care când primește anxiolitice, hipnotice sau sedative, pentru a-l liniști pentru moment - devine agresiv și autoagresiv și recurge la gesturi suicidare. Într-o astfel de situație ar fi normal să existe atât suportul anturajului și al familiei, cât și cel al psihologului și, eventual, tot ce se administrează ca medicament să fie sub indicația doctorului", explică medicul pentru ziarul ring.
Cei cu antecedente sunt mai predispuși Riscul sinuciderii în depresia de doliu e mai mare în cazul celor care au avut deja astfel de tentative? "Am monitorizat reacțiile suicidare ale pacienților ajunși la serviciul de urgență și există un mecanism de învățare. Cei cu tentative în familie, cei care au propriile tentative, cei care au un istoric familial agitat pe această problemă au un risc crescut față de ceilalți de a recurge la o astfel de tentativă. Statistic, 80% din cazurile de suicid ar putea fi prevenite pentru că există modificări comportamentale, există semnale de alarmă, apar izolarea și discursul potențialului suicidar. Riscurile de repetare a gestului suicidar cresc de șapte-opt ori pentru cei cu antecedente. Am avut pacienți cu 15 tentative de sinucidere în contextul depresiei de doliu", mai spune Ciuhodaru.
"Din punct de vedere psihiatric, sunt urgențe"
Medicul recunoaște însă că pacientul nu poate fi ajutat cu forța. "Familiile românești consideră tabu aceste probleme și nu se merge la psiholog și la psihiatru pentru că acest lucru e considerat o rușine și atrage un stigmat asupra rudelor. Am recomandat ca aceste cazuri să fie considerate urgențe și din punct de vedere psihiatric, și psihologic, iar toți pacienții care recurg la o tentativă suicidară să aibă un consult de acest gen. Legal însă, n-ai cum să impui nimănui care a avut o tentativă de sinucidere să consulte un psihiatru sau un psiholog", a mai spus Ciuhodaru.
Nici banii moșteniți nu o pot "vindeca" pe actriță
O moștenire uriașă poate fi motivul pentru a renunța la orice gând sinucigaș? "Nu există nicio legătură între nivelul economic și social și gestul suicidar, uneori chiar îl potențează. Din contră, acesta apare în special la marii bogați ai lumii, și nu neapărat în contextul unei prăbușiri financiare. Există o influență a anturajului, a situațiilor, a nivelului de educație, a credinței... A cincea poruncă zice să nu ucizi și, in extenso, să nu te sinucizi. Culmea e că mulți care recurg la suicid se declară credincioși", a explicat Dr. Ciuhodaru.
"Mediatizarea acestor situații e riscantă pentru că oamenii preiau informația și apare mimetismul copierea gestului." CONF. UNIV. DR. TUDOR CIUHODARU
"Nu putem spune că la 40 de ani un om e «în vârstă», dar în showbiz presiunea e mai mare și vârsta poate crește riscul sinuciderii." CONF. UNIV. DR. TUDOR CIUHODARU
"Am rămas perplexă să o aud pe mama spunând că «banii nu o mai interesează, ci doar dragostea și îmbrățișările mele». Înseamnă că simte și ea ce am simțit eu pe 12.12.2012, când am vrut să mor că nu eram iubită." OANA ZĂVORANU