În istoria României au rămas eblematice gerurile năprasnice din secolul XX. Cele mai dure ierni au fost în anii '29 , '42, ’54, ’67, ’85, ’95.
Iarna din 1929
În anul 1929, țara a fost paralizată. S-au înregistrat -38,5 grade Celsius. Oamenii mureau îngheţaţi în locuinţe, în trenuri şi pe drumuri. Unii povestesc şi că lupii flămânzi dădeau târcoale caselor. În februarie 1929, s-au închis şcolile, s-au amânat încorporările, dar şi alegerile parţiale pentru Senat şi Cameră.
Iarna din 1942
În anul 1942 în România au fost temperaturi între - 32, 2 grade Celsius și -38, grade Celsius. Oamenii stăteau închiși în casă din cauza frigului. Cursurile din școli erau suspendate, fabricile muncitorilor închise.
În Brașov, de exemplu, lemnele au fost raţionalizate şi erau păzite de armată. Soldaţii împărţeau oamenilor atât cât trebuia pentru a nu îngheţa de frig. După terminarea gerului, armata, dar şi toţi braşovenii au muncit trei zile pentru a deszăpezii oraşul troienit.
Iarna din 1942 nu a afectat doar România, ci întreaga Europă.
Iarna din 1954
A rămas în istorie ca iarna “marelui viscol”, din cauza zăpezii care a acoperit total Capitala și cea mai mare parte sudică a României.
Potrivit unui articol din ziarul"Scînteia" din 5 februarie 1954, Consiliul de Miniştri a transmis, la 3 februarie 1954, prin posturile de radio, un comunicat prin care se făcea apel la mucitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari din ministere şi instituţii, comunişti şi deputaţi ai sfaturilor populare, gospodine, ţărani, elevi, studenţi", din regiunile înzăpezite să ia parte la lucrările de deszăpezire a străzilor, căilor ferate şi a drumurilor, informeză Agerpres.
Iarna din 1967
În acest an, zăpada a ajuns la 3-4 metri. La strada principală se ajungea doar dacă săpai doar prin tuneluri prin zăpadă. Tractoarele cu pluguri nu făceau față straturilor groase depuse, astfel orăşenii s-au mobilizat şi-au ieşit pe străzi înarmaţi cu lopeţi.
Primele mijloace de transport care au circulat au fost tramvaiele, iar de o parte şi de alta a şoselei erau nămeţi de peste un metru înălţime.
Iarna din 1985
În anul 1985, gerul a fost atât de aspru, încât s-au am avut temperaturi sub -30 de grade Celsius. Mai mult, iarna nu doar că i-a înghețat pe români, dar a și durat foarte mult, până în luna martie.
Iarna din 1995
În 1995, s-a atins un alt record, cel climatic. Stratul de zăpadă a rezistat 170 de zile. În 1995 a nins şi-a viscolit şi de Sf. Gheorghe, în aprilie, chiar în ziua de Paşti. În unele zone ale țării, stratul de zăpadă a dispărut după jumătate de an.
Secolul XXI se confruntă tot mai mult cu încălzirea globală, iar zăpezile nu mai sunt ca altădată
Din 2000 însă, iarna s-a transformat, spun specialiștii în meteorologie. Cele mai friguroase perioade de iarnă ale secolului XXI au fost în 2004, 2005 și 2012, în partea de est a țării. Casele oamenilor erau acoperite cu metri de zăpadă, încât nu puteau ieși.
