Însă, în 2024, tranziția între cele două pare să fie blocată, generând incertitudine în rândul specialiștilor și dificultăți în realizarea unor prognoze meteo precise.
În mod obișnuit, La Nina aduce temperaturi mai reci și precipitații intense în nord-vestul Pacificului, regiunile superioare ale Munților Stâncoși și Marile Câmpii ale Americii de Nord, și vreme mai uscată în sudul SUA, inclusiv California. În estul Statelor Unite, fenomenul se manifestă prin ierni bogate în precipitații, cu furtuni care aduc zăpadă în New York și New England. Totuși, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA), formarea La Nina ar putea întârzia până în noiembrie, fiind mai slabă și cu o durată scurtă, până în martie. Această incertitudine deschide calea altor fenomene atmosferice, precum Oscilația Nord-Atlantică, care poate aduce temperaturi extreme în funcție de direcția fluctuațiilor presiunii atmosferice.
Schimbări dramatice asupra omenirii
Lipsa unui model climatic clar afectează planificarea economică și energetică. Fără o prognoză certă, furnizorii de energie se confruntă cu dificultăți în estimarea cererii pentru sezonul de iarnă. La rândul lor, agricultorii au nevoie de date climatice precise pentru a planifica recoltele în funcție de precipitații și zăpadă, iar incertitudinile meteo pot destabiliza lanțurile de aprovizionare și transportul.
Biroul de meteorologie australian a semnalat recent că probabilitatea ca La Nina să se formeze până în februarie 2025 este redusă, șase din șapte modele climatice arătând că acest fenomen nu va apărea. Această lipsă de informații clare nu afectează doar pregătirile pentru lunile de iarnă, ci și alte sectoare cheie, cum ar fi agricultura, comerțul cu amănuntul și transporturile, care se bazează pe predicții meteo corecte pentru a-și adapta operațiunile.
În acest context, rolul schimbărilor climatice contribuie și mai mult la dificultatea previziunilor, lăsând sezonul următor mai degrabă o enigmă.
