Puterea invizibilă a rozătoarelor
Potrivit unui studiu publicat în Neuroscience & Biobehavioral Reviews, aceste mici mamifere folosesc ultrasunetele pentru a modifica fluxul particulelor de aer, optimizându-și astfel simțurile. Eduardo Mercado III, expert în bioacustică la Universitatea din Buffalo, explică faptul că rozătoarele emit unde sonore de frecvență înaltă care le ajută să controleze mișcarea particulelor din aer și să își îmbunătățească percepția olfactivă.
Această capacitate poate fi comparată cu tehnici avansate de ecolocație, însă spre deosebire de lilieci, care folosesc sunetele pentru a detecta obiecte, rozătoarele par să aibă un rol activ în modificarea interacțiunilor moleculare din jurul lor. Cu alte cuvinte, nu doar reacționează la mediu, ci reușesc să-l influențeze în mod direct printr-un mecanism necunoscut anterior.
O descoperire cu implicații uriașe
Cercetătorii cred că această descoperire nu este relevantă doar pentru biologie, ci ar putea avea impact asupra unor domenii precum neurologia și psihologia. Studierea modului în care rozătoarele folosesc sunetul pentru a-și controla percepția ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente inovatoare pentru tulburările de comunicare și pentru afecțiuni neurologice.
Mai mult, aceste mamifere oferă un model ideal pentru a înțelege procese cognitive fundamentale, cum ar fi interacțiunea senzorială și adaptarea la mediu. În viitor, cercetătorii speră să aprofundeze aceste studii pentru a descifra mai bine complexitatea percepției și a modului în care sunetul poate influența realitatea fizică.
Astfel, ceea ce părea la prima vedere o abilitate „paranormală” devine acum un domeniu de studiu promițător, care ar putea schimba modul în care înțelegem relația dintre sunet, percepție și mediul înconjurător.
