Harta şoselelor naţionale şi autostrăzilor cu risc de înzăpezire. Peste 75% din drumuri se vor bloca

 La fel ca în 2015 şi ca în anii anteriori, şoselele din sudul, sud-estul, nord-estul şi centrul ţării cu cele mai multe drumuri în pericol de înzăpezire. Acest risc este unul natural, determinat în funcţie de precipitaţiile înregistrate în fiecare an, iar pe baza datelor astfel centralizate, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) stabileşte tronsoanele pe care activităţile de deszăpezire se pregătesc cu prioritate.

Riscul de înzăpeziri este prezent inclusiv pe cele mai aglomerate drumuri. Spre exemplu, cel mai intens utilizat drum este DN1, şi acesta apare trasat cu roşu (pericol mare de înzăpezire – n.r.) pe aproape toată lungimea lui, excepţie făcând doar partea cu serpentine dintre Predeal şi Braşov. Apoi autostrăzile A1 (Bucureşti-Piteşti) şi A2 (Bucureşti-Constanţa) sunt, de asemenea, semnalate ca înzăpezibile. Şi DN2, care face legătura dintre Bucureşti şi localităţile din Moldova, este în pericol până în zona Râmnicu Sărat, apoi de la Adjud-Bacău până la Roman - Târgu Neamţ. În Dobrogea, aproape toate drumurile prezintă risc de înzăpezire, în timp ce în Banat şi Crişana nu sunt semnalate astfel de pericole.

Harta a fost întocmită în baza valorilor multianuale înregistrate de ninsori şi de cazuri cu blocare de trafic şi nu are legătură cu atribuirea sau nu a lucrărilor de deszăpezire.

 Ca în fiecare an, unele şosele încă nu au fost atribuite în vederea deszăpezirii nici până acum, însă noutatea iernii 2016 vine din modul de gestionare a acestor tronsoane. CNAIR a atribuit lucrările în aşa fel încât zonele neacoperite cu contracte să fie deszăpezite de vecinii care au în gestiune, în vederea deszăpezirii, perimetre alăturate.

„Gândirea de la începutul anului a fost că indiferent de ce se întâmplă şi de câte contestaţii vor fi semnate (dacă vor fi semnate peste 50%), având în vedere că avem acorduri-cadru de deszăpezire pe patru ani şi având – să zicem – două regiuni alăturate, pentru una s-a semnat acordul-cadru, iar pentru cealaltă nu; într-un astfel de caz, fiind acorduri cu cantităţi estimate pentru patru ani, oricând acel contract se poate extinde şi acoperi zona pentru care – într-o situaţie excepţională – se va întâmpla să nu fie semnat acordul-cadru până atunci. Dacă astăzi vine un cod galben-portocaliu de ninsoare în toată ţara, avem contracte semnate să acţionăm unitar, uniform, în toată ţara”, a declarat recent, pentru MEDIAFAX, directorul general al CNAIR, Cătălin Homor. „În paralel, cu flota pe care o avem în dotare, vom interveni punctual acolo unde trebuie, practic vom lua sub aripa noastră acele tronsoane care, eventual, vor rămâne neacoperite”, a mai spus şeful CNAIR.

 Până în prezent, deszăpezirea fiecărul kilometru de drum din România a costat, în anii trecuţi, între 1.500 şi 1.600 de euro. Astfel, toată reţeaua de 17.600 de kilometri a însemnat plăţi de aproximativ 28-30 de milioane de euro în fiecare sezon rece. Aprovizionarea şi transportul materialelor necesare până la bazele de deszăpezire au costat, în fiecare an, alte aproximativ 14 milioane de euro, iar cheltuielile pentru deszăpezirea cu autoutilaje proprii (reparaţii, piese de schimb, carburanţi, lubrefianţi, anvelope, acumulatori) au fost de aproape 3 milioane de euro. Pentru sezonul 2016-2017, costurile vor putea fi estimate abia în primăvara anului 2017.

Potrivit legislaţiei rutiere, citată de agenţia Mediafax, neechiparea corespunzătoare pentru iarnă a maşinii se sancţionează cu retragerea certificatului de înmatriculare, iar amenzile pe care le riscă şoferii sunt cuprinse între 2.500 şi 4.000 de lei. Mai mult, cei care nu au cauciucuri de iarnă şi blochează un sector de drum riscă o amendă cuprinsă între 5.000 şi 8.000 de lei şi vor fi nevoiţi să suporte şi costurile aferente intervenţiei de degajare a sectorului de drum afectat.