Ortodoxe
Aducerea moaştelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur; Sf. Marciana împărăteasa
Greco-catolice
Aducerea moaştelor Sf. Ioan Gură de Aur
Romano-catolice
Sf. Angela Merici, fc.
Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscop al Constantinopolului, este sărbătorită de Biserică în ziua de 27 ianuarie.
Sfântul Ioan Gură de Aur (Hrisostom) este sărbătorit şi la 30 ianuarie, împreună cu Sfinţii Vasile şi Grigorie Teologul, şi în ziua de 13 noiembrie.
Astăzi se face pomenirea aducerii sfintelor sale moaşte din surghiunul în care a fost trimis la dorinţa împărătesei Eudoxia, soţia împăratul Arcadius (395-408), şi unde a murit, şi aşezarea lor în Biserica "Sfinţii Apostoli" din Constantinopol.
Sfântul Ioan Hrisostom sau Sfântul Ioan Gură de Aur (344-407), unul din Marii Părinţi ai Bisericii, a fost un fervent propovăduitor al dreptei credinţe, ridicat la rangul de arhiepiscop al Constantinopolului de către împăratul Arcadius (398).
Acest mare învăţător al lumii mustra toate nedreptăţile care se făceau; chiar şi pe împărat şi pe împărăteasă îi învăţa să facă lucruri drepte, iar pe boieri şi demnitari, pe cei ce răpeau averi străine şi făceau strâmbătate săracilor, îi îngrozea cu judecata lui Dumnezeu.
Deci, a început a se ridica asupra lui multă ură, nu numai de la clerici, cărora Sfântul Ioan le cerea să vieţuiască după aşezamântul legii, ci şi de la stăpânitorii lumeşti.
Iar mai mult decât toţi, împărăteasa Eudoxia s-a întors asupra lui pentru că tot ce spunea Ioan Gură de Aur împotriva celor ce răpeau bunuri străine, Eudoxia credea că sunt de fapt mustrări pentru propriile ei fapte. Pentru că era foarte iubitoare de argint, încât multora le făcea strâmbătate, luându-le averile cu sila.
"Împărăteasa voieşte să fiu ca un mort, care nu vede nedreptăţile ce se lucrează şi nu aude glasurile celor asupriţi şi ale celor ce plâng şi suspină şi nu face mustrări celor ce greşesc. Dar de vreme ce sunt episcop şi mie îmi este încredinţată purtarea de grijă pentru suflete, sunt dator a privi cu ochi neadormiţi asupra tuturor, a asculta cererile tuturor, a învăţa pe toţi şi a certa, iar pe cei ce nu se pocăiesc, a-i mustra", spunea Sfântul Ioan Gură de Aur de la înălţimea amvonului, în calitate de ierarh al Constantinopolului.
Când cererile împărătesei de a înceta cu mustrările au devenit imperative, Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că nu poate să asculte ordinele venite de la palat: "Pentru că ştiu că a nu mustra fărădelegile şi a nu certa pe cei ce fac rele, este dovedită pierzare şi mă tem că dacă vom tăcea noi pentru cele ce se fac cu nedreptate, să nu se zică şi despre noi cuvântul acesta al lui Iosie: Preoţii au ascuns calea Domnului" ("Vieţile Sfinţilor").
În timpul controverselor origeniste, în urma unui sinod, Sfântul Ioan a fost învinuit de erezie şi a fost alungat din scaunul patriarhal. Deşi s-a întors pentru o scurtă vreme, Sfântul Ioan a fost în cele din urmă exilat în Armenia, la Cucuz, apoi la Comane, unde, îndurând mari privaţiuni, a şi murit.
Trupul nestricat al Sfântului Ioan a fost luat cu rugăciuni de la Comane, unde era îngropat, la iniţiativa patriarhului Constantinopolului, Sfântul Proclu, în timpul împăratului Teodosie (408-450).
Pretutindeni, prin sate şi prin oraşe, moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur, puse într-un sicriu de aur, au fost petrecute cu cântări de psalmi, făclii aprinse şi mireasmă de tămâie. Iar când au ajuns la Constantinopol, împăratul Teodosie însuşi a îngenunchiat şi s-a rugat cu lacrimi ca Sfântul Ioan să ierte fărădelegea mamei sale Eudoxia.
Au fost aşezate apoi sfintele sale moaşte în Biserica "Sfinţii Apostoli", în ziua de 27 ianuarie. Spre veşnica pomenire a Sfântului Ioan Gură de Aur, marele păstor şi învăţător al creştinătăţii întregi, Biserica a hotărât ca această zi să se prăznuiască în fiecare an.