Apogeul transportului CFR de persoane spre Cugir a fost atins în perioada 1986-1989, perioada de glorie a fabricilor de la Cugir. În uzinele din oraș munceau 18.000 de oameni, dintre care vreo 7000 erau navetiști, veniți chiar şi din Blaj, Teiuş, Zlatna, Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş, cu comunele adiacente. Pentru a-i transporta pe toți, garnitura avea 18 vagoane și era, probabil, cel mai lung tren de persoane din Europa la vremea respectivă, scrie cugirinfo.ro.
Erau 7000 de abonamente CFR pe lună, iar trenul era arhiplin, în permanență, de muncitorii care erau nevoiţi să stea şi pe holuri sau căţăraţi pe scările de acces.
Se juca la greu „filcău” cu semne făcute de coechipieri prin fumul gros de la țigările „Carpaţi”, ”Naționale” sau „Snagov”. Dimineața urcau în trenul spre Cugir și piețarii cu legume din grădini, cu păsări de curte și pui în coșuri, ba chiar și cu miei.
După 1989, industria din Cugir a intrat în declin, iar "Cugireana" și-a dat obștescul sfârșit în 2015, când mai transporta doar câteva zeci de pasageri, iar prețul bielelor nu mai acoperea costurile.
