Comisia cere, în consecință, Guvernului României să nu mai recurgă în viitor la asemenea practici, iar modificările să fie făcut doar prin legi și cu mult timp înaintea alegerilor.
Urmează publicarea celui de al doilea raport dezbătut în sesiunea plenară, legat de anularea alegerilor.
Prezentăm mai jos textul raportului privind comasarea, așa cum este redat de inpolitics.ro:
Probleme de fond
OUG 21/2024 a prevăzut comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European. Alegerile locale, care ar fi trebuit să aibă loc în septembrie 2024, au fost astfel devansate cu mai mult de trei luni, în timp ce noile autorități locale alese și-au început mandatul în octombrie, conform calendarului inițial. Componența administrației electorale, care este reglementată diferit în Legea 33/2007 privind organizarea alegerilor pentru Parlamentul European și în Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, a fost modificată pentru a fi uniformă pentru ambele tipuri de alegeri (Parlamentul European și locale). Durata de rezidență necesară pentru a vota la o nouă locație de reședință a fost, de asemenea, redusă pentru alegerile din 9 iunie 2024. Comisia de la Veneția va examina acum conformitatea acestor modificări cu standardele internaționale.
1. Comasarea alegerilor locale cu alegerile pentru Parlamentul European
2. Organizarea simultană a alegerilor pentru Parlamentul European și a alegerilor locale este o practică în mai multe state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Belgia, Cipru, Irlanda, Italia și Malta, și nu contravine, ca atare, standardelor internaționale.
3. Motivele invocate pentru comasarea alegerilor au fost următoarele: suprapunerea unui număr mare de alegeri într-o perioadă scurtă de timp (patru sau cinci runde de alegeri în același an, situație care nu ar mai trebui să se repete timp de 20 de ani) și posibilitatea de a realiza economii substanțiale la costurile alegerilor. În plus, a existat o preocupare legată de o participare scăzută la vot, deoarece cetățenii ar putea fi copleșiți de numărul mare de alegeri. Aceste motive par, în principiu, justificate.
4. Data anticipată a alegerilor locale
5. Alegerile locale anterioare au avut loc la sfârșitul lunii septembrie 2020, iar mandatul reprezentanților locali aleși a fost de patru ani, începând din octombrie 2020 și încheindu-se în octombrie 2024. Au fost ridicate îngrijorări, în special în scrisoarea anexată cererii, că organizarea anticipată a alegerilor în iunie ar putea crea confuzie cu privire la începerea mandatelor, care nu a fost devansată. Conform procedurii obișnuite din Codul Administrativ, consiliile locale trebuie constituite în termen de 60 de zile de la data alegerilor. Deși Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă au considerat modificările ca fiind de natură pur tehnică, reprezentanții opoziției au susținut că rezultatele alegerilor locale ar fi putut fi diferite dacă nu ar fi fost devansate; ONG-urile au făcut referire la decizii „impuse” succesorilor de către titularii în funcție în perioada dintre alegeri și preluarea mandatului de către noile autorități locale (cum ar fi contractele).
6. Comisia observă că, potrivit Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, alegerile pentru Parlamentul European trebuiau să aibă loc în iunie 2024; doar data alegerilor locale putea fi modificată în cazul unei comasări. Deși data alegerilor a fost devansată, mandatul oficialilor în funcție nu a fost modificat (aceștia au rămas în funcție până la sfârșitul mandatului pentru care fuseseră aleși inițial), iar noile mandate au început să curgă de la data expirării celor originale. Prin urmare, comasarea alegerilor nu a avut niciun impact asupra duratei mandatelor membrilor autorităților locale aleși la ultimele alegeri și a celor nou-aleși (ceea ce ar fi putut ridica probleme în conformitate cu standardele democratice). Cu toate acestea, este adevărat că „coabitarea” dintre titularii în funcție și oficialii nou-aleși a durat mai mult de patru luni (între alegeri și preluarea mandatului), ceea ce reprezintă o perioadă lungă de timp, dublă față de termenul maxim prevăzut de Codul Administrativ. Această coabitare ar fi putut crea într-adevăr confuzie și, posibil, tensiuni, așa cum au raportat părțile interesate întâlnite în cadrul reuniunilor online.
(...)
32. Modificările aduse legislației electorale au fost adoptate printr-o ordonanță de urgență. Prin natura sa, o procedură de urgență nu permite un dialog cuprinzător cu toate părțile interesate, nici măcar cu partidele reprezentate în Parlament. Deși a avut loc o dezbatere publică privind proiectul OUG 21/2024, Comisia observă că aceasta s-a desfășurat cu doar opt zile înainte de adoptarea ordonanței, un interval prea scurt pentru o luare în considerare semnificativă a contribuțiilor primite. Lista de verificare a statului de drept prevede că publicul ar trebui să aibă „o oportunitate semnificativă de a oferi contribuții”. În chestiunile electorale în special, un proces deschis și transparent de consultare și pregătire a modificărilor legislative crește încrederea și încrederea în legislația adoptată și în instituțiile statului în general.
34. Comisia observă că este rar ca atât de multe alegeri să aibă loc în același an, dar acest lucru nu este neapărat neașteptat: posibilitatea ar putea și ar trebui să fie prevăzută prin legislație, în special din cauza posibilității alegerilor anticipate. Codificarea legislației electorale ar putea ajuta la evitarea revizuirilor frecvente ale legislației – inclusiv revizuirile tardive prin ordonanțe de urgență –, pentru a asigura completitudinea și consistența cadrului juridic și, prin urmare, pentru a îmbunătăți încrederea în procesul electoral.
(...)
43. Prin scrisoarea din 11 martie 2024, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a solicitat un aviz al Comisiei de la Veneția privind Ordonanța de Urgență referitoare la unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European în 2024 și alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale în 2024. Anexată cererii sale a fost o scrisoare de la domnul Iulian Bulai, membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României și al APCE, care a pus accentul pe aspectele textului pe care le considera problematice.
44. Fondul revizuirii nu contravine standardelor internaționale. În special, comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European poate fi justificată într-un an în care au avut loc un număr excepțional de alegeri. Preluarea mandatului la câteva luni după alegeri este acceptabilă atâta timp cât mandatul autorității în funcție nu este prelungit. Totuși, mai mult de patru luni reprezintă o perioadă lungă de timp. Această coabitare ar fi putut crea confuzie și, posibil, tensiuni. Reducerea duratei cerinței de rezidență este, de asemenea, acceptabilă în principiu, la fel ca modificarea componenței administrației electorale, care a fost inevitabilă din cauza comasării alegerilor.
45. Stabilitatea dreptului electoral este o cerință a certitudinii juridice – un aspect fundamental al statului de drept – esențială pentru asigurarea încrederii în alegeri și a „proprietății” sistemului electoral de către cât mai mulți membri ai societății posibil. Codul de bune practici în materie electorală cere ca elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special componența comisiilor electorale, să nu fie supuse modificării cu mai puțin de un an înainte de alegeri. În cazul de față, componența comisiilor electorale a fost modificată prin OUG 21/2024 cu trei luni înainte de alegeri, ceea ce este foarte tardiv. Această încălcare a principiului stabilității dreptului electoral este substanțială din cauza adoptării foarte târzii a ordonanței. Comisia de la Veneția reamintește, de asemenea, că reformele destinate utilizării într-o alegere trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a permite candidaților și alegătorilor să înțeleagă schimbările și organismelor de gestionare electorală să le înțeleagă și să le aplice. Potrivit unor părți interesate românești, acest lucru nu a fost cazul. Comisia de la Veneția observă că modificările tardive cresc riscul ca administrația electorală și alegătorii să nu fie corect familiarizați cu procedura.
46. După cum s-a remarcat deja în numeroase avize anterioare ale Comisiei de la Veneția, dependența frecventă a României de ordonanțele de urgență (OUG) subminează calitatea legislativă, certitudinea juridică și principiile democratice, inclusiv principiul separării puterilor. Acest lucru este deosebit de problematic în domeniul alegerilor, care se află în centrul democrației. Contrar standardelor internaționale, adoptarea OUG 21/2024 nu a fost nici consensuală, nici rezultatul unei consultări publice adecvate.
47. Codificarea legislației electorale ar putea ajuta la evitarea revizuirilor frecvente ale legislației – inclusiv revizuirile tardive prin ordonanțe de urgență –, pentru a asigura completitudinea și consistența cadrului juridic și, prin urmare, pentru a îmbunătăți încrederea în procesul electoral.
48. Prin urmare, Comisia de la Veneția recomandă autorităților române:
Abținerea pe viitor de la legiferarea în chestiuni electorale prin ordonanțe de urgență, cu excepția cazului în care se adoptă reguli privind aspectele tehnice și detaliile;
Reglementarea prin lege statutară a comasării alegerilor, în cazul în care această nevoie apare în viitor, cu mult timp înainte de data alegerilor relevante.
