Procesul avocatului acuzat de uciderea iubitei sale a intrat în faza contrelor. După ce magistrații Curții de Apel au aprobat, în august, solicitarea lui Sebastian Felecanu de realizare a unei noi analize a modului în care Monica Cioată s-a prăbușit de la etaj, expertul propus de acesta a cerut suplimentarea cercetărilor cu încă nouă detalii.
Elementele solicitate ar urma să stabilească dacă prăbușirea a fost accidentală, caz în care Felecanu ar fi absolvit de acuzația de omor.
Urme de încălţăminte pe masă şi pe pervazul ferestrei
De pe peretele exterior au fost recoltate și niște fibre de material sintetic, observate de unul dintre experți. Acestea urmează să fie analizate pentru a se vedea în ce măsură sunt utile cercetărilor.
Ele ar putea să fi fost aduse pur și simplu de curenți de aer, fără a avea vreo legătură cu căderea Monicăi Cioată. Cu ajutorul unei bucăți de plastilină, a fost prelevată și forma zidului exterior, pentru a releva urmele de frecare.
Ședința a continuat în parcarea interioară a blocului, unde experții s-au concentrat pe măsurători și determinări din care să rezulte primul contact al corpului victimei cu solul. Pe filmarea făcută inițial la fața locului apărea și o mașină.
Posibilitatea ca victima să se fi lovit, din recul, și de mașină
Ca urmare, unul dintre experți a propus aducerea ei la fața locului, pentru efectuarea măsurătorilor, existând posibilitatea ca victima să se fi lovit, din recul, și de mașină.
Tot el a apreciat că ar fi fost utilă efectuarea unui experiment cu un manechin aruncat de la fereastra apartamentului, pentru a se vedea cât de mult se îndepărtează de zidul blocului.
Acest element urmează însă să fie analizat prin expertiza traseologică aprobată în august.
Cu toată minuțiozitatea prelevării de probe, atunci când ședința de judecată a fost reluată la instanță, expertul propus de Felecanu a precizat că nu fuseseră avute în vedere și urmele de încălțăminte de pe masă, de pe pervazul ferestrei și de pe tocul acesteia.
„În acest fel, putea fi creată o ipoteză legată de dinamica corpului, așezarea corpului victimei în momentele premergătoare producerii accidentului, în sensul că piciorul drept se afla sprijinit și a creat urma de pe pervazul din tablă și că mâna stângă putea fi cea care a creat, prin sprijinire pe colțul superior drept al ferestrei, urmele pe care poliția le-a identificat ca fiind ale victimei și astfel, poate fi explicată o parte sau cel puțin o variantă din ipotezele în care corpul victimei s-a aflat în momentele premergătoare producerii accidentului”, a explicat expertul. Era vorba însă de urme făcute în praf, care nu mai erau vizibile la doi ani de la fapte, scrie ziaruldeiasi.ro. Discuții s-au mai purtat și în jurul eventualelor leziuni suferite de victimă după impactul cu solul, când trupul său fusese aruncat spre mașina din apropiere.
Prelevările de probe și constatările făcute de experți pe 12 octombrie au provocat noi cereri de clarificări, rezultate și din intervalul de trei luni trecut din ziua evenimentului și până la prelevarea probelor inițiale. Expertul criminalist recomandat de Felecanu a solicitat ca analiza modului de cădere a victimei de la etaj să răspundă și la alte nouă chestiuni punctuale.
S-au solicitat detalii cu privire la poziția corpului victimei față de cadrul ferestrei în momentul în care a lăsat urma de pantof de pe pervaz, să se stabilească dacă poziția din momentul căderii descrisă de Felecanu putea explica rănile linare de pe brațul stâng al victimei, dacă ruperea ciorapului și rănile din zona genunchiului stâng puteau fi explicate prin poziția în timpul căderii și eventuala răsucire a victimei spre zidul blocului, dacă o astfel de rotire era posibilă, dacă pe benzile adezive ridicate în timpul anchetei se găsesc filamente de poliamidă sau de alt material, ori dacă prezența acestora putea fi explicată printr-o contaminare ulterioară accidentului.
