UPDATE
Cozma și Sârbu au fost citați vineri la Parchetul General, pentru a li se aduce la cunoștință că sunt inculpați în dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
”Informăm că în cauza denumită generic ”Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorul de caz din cadrul Secţiei parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de alţi 2 inculpaţi”, comunică Parchetul General.
Este vizat gfostul lider al minerilor Miron Cozma, ”sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (doi subiecţi pasivi secundari), lit. g) (800 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (715 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal”.
Cel de-al doilea inculpat este Adrian Sârbu, ”la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (1211 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal”.
Pachetul precizarea că starea de fapt reţinută şi încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 şi s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate.
În această săptămână, în Dosarul Mineriadei, a mai fost anunţată urmărirea penală pentru nfracţiuni contra umanităţii a lui Ion Iliescu, Petre Roman, fostul comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, gl. (r) Vasile Dobrinoiu, şi fostul comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, col. (r) Peter Petre.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse au fost anulate în instanță.
Inițial, în iunie 2017, dosarul a fost trimis în instanță, însă Curtea supremă a dispus în decembrie 2020 restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.
Până acum au fost puși din nou sub acuzare fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, general (rez.) Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, și colonel (rez.) Petre Peter, fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele.
Pentru că nu se poate deplasa, Ion Iliescu a fost vizitat de procurori miercuri la domiciliu.
Procurorii susțin că, în luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din București a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluția din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică.
În acest context, Ion Iliescu, Petre Roman și alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naționale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziție, în special studenți, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale, indică anchetatorii.
Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.
"Persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate. Din actele administrate de procurori a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, iar modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înțelegere. Astfel, începând cu data de 13 iunie 1990 a fost pusă în practică o acțiune represivă împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării", explică Parchetul.
Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au murit prin împușcare a 4 persoane, au fost violate 2 persoane, au fost vătămate fizic sau psihic 1.311 persoane.
De asemenea, 1.211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate. Astfel, în dimineața zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate și transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reținute până în după-amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
De asemenea, în Piața Universității au fost aduși muncitori de la Întreprinderea de Mașini Grele București, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piața Universității, împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanților. Acțiunile întreprinse de autoritățile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanților, astfel că au fost incendiate sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române și Serviciului Român de Informații. S-a făcut uz de armă cu muniție de război de către forțele de ordine, în aceste împrejurări fiind împușcate mortal 4 persoane.
Represiunea autorităților a continuat, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe județe ale țării, care deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii.
În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ.
