Reclame interminabile și întârzieri la muncă
Potrivit relatărilor presei internaționale, bărbatul de 30 de ani și-a cumpărat un bilet la un film programat să înceapă la ora 16:05. Cu toate acestea, în loc să vadă producția cinematografică la ora stabilită, spectatorul a fost nevoit să urmărească aproape o jumătate de oră de reclame la produse electrocasnice, telefoane mobile, mașini și trailere ale viitoarelor filme.
Această întârziere i-a dat programul peste cap, forțându-l să întârzie la locul de muncă și să rateze alte întâlniri importante. Frustrat de această situație, bărbatul a acuzat cinematograful că pune mai mult accent pe veniturile din publicitate decât pe confortul spectatorilor.
Despăgubiri pentru „timp pierdut” și „tortură psihologică”
Judecătorul i-a dat dreptate reclamantului și a obligat cinematograful să îi plătească 50.000 de rupii (aproximativ 500 de euro) drept compensație pentru pierderea timpului și încă 5.000 de rupii (aproape 50 de euro) pentru „tortura psihologică” provocată de vizionarea forțată a reclamelor.
Cinematograful s-a apărat susținând că reclamele difuzate sunt permise de lege, mai ales cele de interes public. Totuși, instanța a constatat că majoritatea spoturilor erau strict comerciale.
Judecătorul a motivat decizia prin faptul că „douăzeci și cinci sau treizeci de minute de reclame reprezintă o perioadă considerabilă de timp în care spectatorii sunt obligați să stea inactivi, pierzând un bun valoros: timpul lor.” Verdictul a subliniat că, în special pentru persoanele cu un program încărcat, o astfel de întârziere este inacceptabilă.
