"UCRAINA trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale pentru a rămâne ancorată în parcursul său european. Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte cu maximă atenţie deciziile noilor autorităţi de la Kiev, în mod deosebit cele privind redefinirea cadrului normativ, prin abrogarea sau revocarea unor legi adoptate în perioada anterioară. În contextul abrogării, în cursul zilei de 23 februarie 2014, de către Parlamentul Ucrainei a Legii Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic Ministerul român al Afacerilor Externe exprimă profunda preocupare faţă de o posibilă deteriorare a sistemului de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Ministerul Afacerilor Externe consideră că, pentru a rămâne ancorată în parcursul său european, Ucraina trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a drepturilor lingvistice dobândite ca efect al legii adoptate în 2012 şi revocate ieri, 23 februarie 2014, de autorităţile de la Kiev.
"Mai mult decât atât, este necesar ca acest sistem să fie consolidat prin măsuri de implementare sistematică şi eficientă, lucru care nu s-a întâmplat în trecut. Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte faptul că, la momentul adoptării sale, Legea Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic a făcut obiectul unor serii de observaţii şi sugestii de îmbunătăţire din partea Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţile Naţionale şi a Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, care a adoptat două avize cu privire la lege. Reamintim, de asemenea, faptul că, la acel moment, Ministerul român al Afacerilor Externe a criticat textul legii întrucât acesta menţiona, printre limbile minoritare care intră în domeniul său de aplicare, şi aşa-zisa limbă «moldovenească», şi a demonstrat netemeinicia acestei prevederi", precizează MAE.
Ministerul menţionează că aluat notă de motivaţia care a stat la baza abrogării actului normativ menţionat, şi anume faptul că legea ar fi fost adoptată cu nerespectarea Constituţiei Ucrainei, respectiv a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare.
"De asemenea, am luat notă de declaraţiile oficialilor ucraineni conform cărora un nou act normativ în domeniu va fi elaborat, cu consultarea minorităţilor naţionale din Ucraina. Ministerul Afacerilor Externe exprimă aşteptarea ca autorităţile de la Kiev să întreprindă cât mai rapid demersuri pentru elaborarea şi adoptarea unei noi reglementări cuprinzătoare în materie care să ţină cont de prevederile convenţiilor internaţionale la care Ucraina este parte, prioritar de dispoziţiile Cartei europene asupra limbilor regionale şi minoritare şi ale Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi care să remedieze deficienţele constatate anterior", se mai arată în comunicatul MAE.
Potrivit ministerului, nu trebuie lăsat să se perpetueze un vid legislativ, cu atât mai puţin să existe un regres la o legislaţie anterioară defavorabilă într-un domeniu de importanţă crucială pentru statalitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei precum şi pentru progresul său pe calea pro-europeană.
"Ministerul român al Afacerilor Externe apreciază că doar în acest mod Ucraina va răspunde intereselor şi aşteptărilor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv ale minorităţii române, precum şi obligaţiilor internaţionale asumate ca parte la convenţiile internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte, în acest context, sprijinul deplin pentru aspiraţiile şi obiectivele europene ale statului nostru vecin Ucraina, ale poporului ucrainean. În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că acestea pot fi atinse numai în baza respectării criteriilor politice, inclusiv şi foarte important prin asigurarea protecţiei adecvate, pe toate dimensiunile, a drepturilor minorităţilor naţionale. Prezervarea identităţii româneşti în Ucraina face parte din ansamblul acestor responsabilităţi. În acest sens vom continua să urmărim cu cea mai mare atenţie situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile acestora sunt respectate şi promovate", se mai arată în comunicat.
Premierul Victor Ponta şi-a exprimat, luni, speranţa ca Ucraina să aibă cât mai curând o reglementare europeană privind limba română şi drepturile minorităţii române, arătând că respectarea acestor drepturi este "extrem de importantă" pentru România.
Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat duminică seară că abrogarea de către Parlamentul de la Kiev a legii privind recunoaşterea limbilor regionale, inclusiv cea română, nu poate fi acceptată de România, fiind necesară recunoaşterea drepturilor minorităţilor la identitate.
Parlamentul ucrainean a abrogat duminică o lege adoptată în 2012, în mandatul lui Ianukovici, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a folosirii limbilor minorităţilor şi care a a permis utilizarea rusei în estul ţării, relatează postul Russia Today în pagina electronică.
Textul permitea utilizarea limbii ruse în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Adoptarea legii a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici, destituit sâmbătă din funcţia de preşedinte al ţării. El s-a angajat la vremea respectivă să răstoarne promovarea limbii ucrainene ca singura limbă în ţară de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko.
"Noile autorităţi de la Kiev au o tendinţă naţionalistă şi consideră limba rusă o ameninţare la adresa identităţii naţionale", comentează postul rus.
Legea prevedea că limba ucraineană este singura limbă de stat şi că, pe teritoriul Ucrainei, este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.
