Invazia rusă în Ucraina în 2022 a declanșat o creștere a cheltuielilor de apărare pe flancul estic al NATO, cea mai mare în Polonia, care și-a majorat cheltuielile de apărare până la 3,9% din produsul intern brut în 2023, aproape dublu față de nivelul din 2014, potrivit Reuters citată de HotNews.ro.
Deși se opune cu fermitate sprijinului militar și financiar occidental acordat Ucrainei, din cauza temerilor legate de extinderea conflictului în Europa, Ungaria și-a majorat, de asemenea, puternic cheltuielile pentru apărare, ajungând la 2,43% din PIB anul trecut, mai mult decât recomandarea NATO de 2%.
„Dacă războiul se prelungește până în 2025, atunci nivelul cheltuielilor pentru apărare din 2023-2024 nu va fi suficient și va trebui să fie majorat", a declarat Orban într-un interviu, adăugând că această măsură ar lăsa mai puține fonduri pentru alte scopuri.
Aflat la putere din 2010, Orban s-a chinuit, de la pandemia COVID-19 încoace, să controleze deficitul bugetar al Ungariei, deficitul fiind în medie de aproape 7% din PIB în ultimii patru ani, cu mult peste nivelurile medii din UE.
Guvernul său a anunțat luna trecută că va amâna investiții în valoare de aproximativ 1% din PIB pentru a reduce deficitul din acest an până la un obiectiv de 4,5% din PIB.
Gabriel Forss, analist al S&P Global Ratings, a declarat marți pentru Reuters că acesta este un pas în direcția bună, dar va fi nevoie de mai mult, probabil după scrutinul pentru Parlamentul European și alegerile locale din iunie.
