''În cărțile noastre, avem un termen specific pentru asta: acesta este sultanat'', a declarat Feyzioglu într-o conferință de presă.
Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP, de guvernământ), susținut de Partidul Mișcării Naționaliste (MHP), a înaintat la începutul săptămânii trecute proiectul legislativ care prevede sporirea atribuțiilor executive ale președintelui Erdogan pentru a preveni riscul formării unor coaliții guvernamentale fragile, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. În schimb, principala formațiune de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), și Partidul Democrat al Poporului (HDP, pro-kurd) se tem că reforma constituțională va alimenta autoritarismul.
În termeni de reformă constituțională, președintele va avea, printre altele, puterea de a numi sau destitui miniștri. De asemenea, el va putea interveni direct în domeniul judiciar și va putea promulga decrete.
Până în prezent, cele 18 articole ale pachetului legislativ au fost votate în prima lectură, iar șapte dintre ele au fost adoptate în a doua lectură. Articolele finale ale legii urmează să fie supuse la vot în weekend.
AKP și MHP nu dispun totuși de suficiente voturi pentru ca reforma constituțională să fie adoptată fără a mai fi organizat un referendum. Oficialii turci se așteaptă ca această consultare populară asupra articolelor pachetului legislativ privind reforma constituțională să aibă loc în luna aprilie. Feyzioglu a atras atenția că acesta ar putea fi 'ultimul scrutin liber' din Turcia.
În Turcia este în vigoare starea de urgență — în urma tentativei de lovitură de stat din 15 iulie — prin care deja au fost limitate unele drepturi. Peste 40.000 de persoane au fost întemnițate după puciul eșuat din vara anului trecut.
Opoziția turcă și multe voci din Occident susțin că măsurile adoptate de autoritățile turce în ultimele șase luni vizează neutralizarea oponenților politici, însă Erdogan și conducerea AKP afirmă că respectivele măsuri vor aduce stabilitate în Turcia.
''Cineva va căuta să elimine total separarea puterilor'', a adăugat Metin Feyzioglu, în opinia căruia noul sistem va duce la ''instabilitate și haos''.
Pentru a fi votată, legea are nevoie de sprijinul a cel puțin 330 dintre cei 550 de membri ai parlamentului turc. AKP și MHP au împreună 355 de parlamentari.
