Vedem că, în ultimii ani, situaţia în lume nu a devenit mai calmă, din păcate. Într-o serie de regiuni, aceasta chiar s-a deteriorat. Astfel, situaţia din Orientul Mijlociu şi din Afganistan este departe de a fi stabilă, în privinţa evoluţiilor din Peninsula Coreea rămâne o mare incertitudine. În pofida acordurilor de la Minsk, ciocnirile armate continuă în sud-estul Ucrainei. An de an, blocul NATO continuă să îşi sporească potenţialul militar în apropierea graniţelor noastre, principalele acorduri în domeniul controlului armelor sunt sub semnul întrebării', a afirmat Putin.
În aceste condiţii, fără a se lăsa atrasă într-o cursă 'militaristă', prin măsuri flexibile, dar eficiente, fără costuri suplimentare de la buget, Rusia este obligată să asigure o dezvoltare progresivă şi echilibrată a armatei şi marinei sale pentru ca acestea să fie capabile să neutralizeze orice potenţiale ameninţări, le-a trasat Putin ca sarcină şefilor forţelor armate ruse, între care au fost prezenţi ministrul apărării Serghei Şoigu şi şeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov.
La această reuniune pe tematică militară, Putin a cerut îmbunătăţirea instruirii de luptă a armatei ţinându-se cont de experienţa siriană. Totodată, şeful statului rus a cerut ca la manevre să fie exersate 'activităţi ieşite din comun, care depăşesc nivelul standard'.
De asemenea, preşedintele rus a subliniat că este necesar să fie continuată echiparea trupelor cu armament nou şi echipamente moderne.
În aceeaşi reuniune, Vladimir Putin a avertizat din nou că Rusia va riposta în cazul retragerii SUA din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de liderii american şi rus de la acea vreme, Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov.
Preşedintele rus a discutat posibilele contramăsuri cu şefii armatei, reînnoind oferta de dialog faţă de Washington în acest dosar, au transmis agenţiile de presă ruse.
Preşedintele american Donad Trump a anunţat la 20 octombrie intenţia SUA de a se retrage din Tratatul INF, acuzând Rusia că nu respectă prevederile pactului, ceea ce Moscova neagă.
De asemenea, NATO şi-a exprimat îngrijorarea faţă de dezvoltarea de către Rusia a unei rachete cu rază intermediară de acţiune, SSC-8 (în codificarea NATO), care reprezintă, conform secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, un 'risc serios pentru stabilitatea strategică'.
Potrivit Alianţei Nord-Atlantice, racheta SSC-8 sau Novator 9M729 este capabilă să lovească o ţintă de la 500 la 5.500 de kilometri distanţă, ceea ce este interzis prin Tratatul INF.
