La punctul de trecere dintre orașul Ujgorod (Ucraina) și Slovacia, de exemplu, volumul livrărilor pentru UE este mai mult decât dublu: 851 gigawați oră (GWh) pe 28 februarie, față de 372 GWh pe 23 februarie, potrivit datelor de la Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport Gaze Entsog.
Creșterea răspunde mai întâi logicii pieței, potrivit mai multor observatori. Se explică în special prin faptul că firmele europene continuă să folosească contractele pe termen lung încheiate pe mai mulți ani cu compania rusă Gazprom. Mai presus de toate, dacă aceste contracte garantează prețuri mai mici decât cele de pe piețele „la vedere”, unde gazele se tranzacționează zilnic și prețurile continuă să depășească 100 de euro pe megawatt.
Pe 24 februarie, prețul „spot” a urcat la 135 de euro, fără a atinge totuși vârfurile din decembrie 2021.
La începutul războiului, „piața a anticipat că totul se va opri brusc, apoi s-a calmat, deoarece fundamentele cererii și ofertei sunt încă acolo”, spune brokerul Nicolas Leclerc, referindu-se la „prețurile care sunt încă foarte volatile”.
