Acest lucru, susţin oficialii FMI, va injecta în economia globală echivalentul a 9.000 de miliarde de dolari până în 2025, datorită reluării mai rapide a activităţii economice, iar cel mai mult ar urma să beneficieze ţările bogate, scrie Agerpres.
Criza a provocat decesul a peste 3,5 milioane de persoane din întreaga lume, iar estimările arată perspective inegale de creştere în 2022, ceea ce reprezintă „riscuri severe pentru lume”, apreciază FMI.
Italia, care deţine preşedinţia G20 (grupul celor 20 de economii dezvoltate şi emergente), şi Comisia Europeană găzduiesc împreună la Roma un summit virtual dedicat modalităţilor de depăşire a crizei mondiale de sănătate.
La acest eveniment directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a afirmat că ar fi util pentru statele bogate să majoreze donaţiile pentru a asigura un final mai rapid al pandemiei.
„Economiile avansate - cărora li se cere să contribuie cel mai mult la acest efort - vor vedea probabil cel mai ridicat profit al unei investiţii publice din istoria modernă, obţinând 40% din câştigurile înregistrate ca urmare a creşterii PIB-ului şi venituri fiscale suplimentare de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari”, a declarat oficialul FMI.
Implementarea planului ar costa aproximativ 50 de miliarde de dolari, din care 35 de miliarde de dolari ar fi granturi de la ţările bogate, donatori privaţi şi multilaterali, iar restul de 15 de miliarde de dolari ar urma să fie finanţaţi de guvernele naţionale folosind finanţarea disponibilă de la băncile multilaterale de dezvoltare, cu dobândă scăzută sau fără dobândă.
Deja statele G20 au recunoscut necesitatea unor granturi de aproximativ 22 de miliarde de dolari pentru rezolvarea crizei.
FMI estimează că anul acesta ar putea fi donate aproximativ un miliard de doze de vaccin chiar dacă ţările prioritizează propriile populaţii, iar încă un un miliard de doze de vaccin ar trebui să fie produse până la începutul anului viitor, pentru a ţine sub control riscurile.