„Republica Moldova vrea să devină membră a UE într-o zi”, a decara Maia Sandu, care a evitat afirmaţiile fără echivoc privind orientarea ţării după ce a ajuns la putere la sfârşitul lui 2020, dată fiind dependenţa Moldovei de gazul rusesc. „Ne-ar plăcea să ajungem acolo preferabil mai devreme decât mai târziu”, a afirmat Sandu în cadrul unui interviu.
Întrebată dacă Rusia va permite Republicii Moldova - care se află între Ucraina şi România, să adere la UE, Maia Sandu a răspuns că le-a spus oficialilor ruşi că modelul blocului celor 27 este cel de urmat pentru ţară. „Vom insista că este alegerea noastră (n. red. - aderarea la UE) şi ne-ar plăcea ca alte ţări să respecte această alegere”, a subliniat ea.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a acuzat Moscova, în octombrie, că se foloseşte de gazul natural pentru a intimida Republica Moldova, o acuzaţie pe care Kremlinul o respinge. Sandu a calificat noul contract pe cinci ani semnat de guvernul de la Chişinău cu Gazprom drept „rezonabil”, dar a spus că Moscova le-a acordat „preţuri preferenţiale” aliaţilor apropiaţi.
Guvernul de la Chişinău va contesta solicitarea Gazprom de pe 30 octombrie 2021 de plată a unor datorii de 709 milioane de dolari, a spus ea.
„Când preţul gazului a crescut atât de mult, Gazprom a început să vorbească despre unele datorii despre care susţin că datează din 1994 (...) Bineînţeles că acest lucru a fost folosit în negocieri. Noi credem că datoria trebuie să fie mult mai mică”, a afirmat Maia Sandu.
Preşedinta Republicii Moldova a spus şi că este preocupată de acumularea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina. Ea a precizat, însă, că nu există semne de activitate rusă sporită în Transnistria, regiunea separatistă din estul Moldovei.
„Din nefericire, avem în continuare trupe ruse pe teritoriul nostru”, a amintit ea, solicitând retragerea lor din Transnistria care, conform legislației internaționale este parte a teritoriului Republicii Moldova.
Controlul Maiei Sandu asupra executivului şi a parlamentului îi oferă Republicii Moldova cea mai bună şansă pe care a avut-o vreodată de a lua statul din mâinile unor elite corupte, susţin oficiali de la Bruxelles şi de la Chişinău.
Ședință specială pentru Ucraina
Marți, Parlamentul European a adoptat, în cadrul unei reuniuni extraordinare convocată din cauza războiului din teritoriul ucrainean, rezoluția intitulată „Agresiunea rusă împotriva Ucrainei”. Au votat aproximativ 676 de persoane, dintre care 637 au dat vot pozitiv, 13 au fost împotrivă, iar 26 s-au abținut.
Astfel, Parlamentul European a solicitat instituțiilor UE să depună eforturi pentru a acorda Ucrainei statutul de candidat la UE în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Între timp, Ucraina trebuie să continue să lucreze la integrarea sa pe piața unică a uniunii, în conformitate cu Acordul de asociere, potrivit rezoluției.
Republica Moldova se grăbește, la rândul său, să intre în UE, în contextul în care rușii aflați chiar în vecinătatea statului reprezintă o amenințare la adresa suveranității și integrității sale teritoriale.
