„În pofida dialogului desfăşurat cu autorităţile poloneze de la începutul anului, Comisia consideră că principalele chestiuni care ameninţă statul de drept în Polonia nu au fost rezolvate. În consecinţă, le facem în prezent recomandări autorităţilor poloneze (...), astfel încât Curtea Constituţională din Polonia să îşi îndeplinească mandatul”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmersmans.
Astfel, Executivul UE a cerut Poloniei să implementeze în totalitate deciziile Curţii Constituţionale care prevăd ca cei trei judecători nominalizaţi în octombrie 2015, de legislativul precedent, să fie învestiţi în funcţie. Mai mult, cei trei magistraţi numiţi anul acesta de noua putere, fără nicio bază legală validă, să nu poată să îşi preia mandatele.
De asemenea, Comisia vrea ca toate sentinţele viitoare ale instanţei constituţionale să fie publicate automat, fără să depindă de Executiv sau Legislativ.
Bruxelles-ul a mai solicitat Poloniei să se asigure că orice nouă reformă a Curţii Constituţionale va respecta deciziile instanţei, va ţine cont de opiniile Comisiei Veneţia şi va asigura eficienţa funcţionării Curţii ca garant al Constituţiei.
Mai mult, instanţa trebuie să se pronunţe asupra compatibilităţii reformelor adoptate săptămâna trecută privind funcţionarea sa.
Guvernul polonez va trebui să informeze Comisia în legătură cu aplicarea acestor recomandări peste trei luni.
Dacă Executivul european nu va fi mulţumit de progresele făcute, poate activa Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, ce poate duce la suspendarea dreptului de vot al Poloniei în blocul comunitar.
Pe 22 iulie, Parlamentul polonez a amendat o lege care stabileşte prerogativele Curţii Constituţionale, o măsură despre care Guvernul spune că este menită să liniştească temerile că partidul de guvernare subminează statul de drept. Opoziţia şi UE au avertizat, însă, că amendamentele nu sunt suficiente.
Principala îngrijorare a Comisiei vizează reforma Curţii Constituţionale, iniţiată de partidul conservator aflat la putere, Lege şi Justiţie (PiS), reformă aflată la originea unei crize profunde în Polonia şi a unui conflict cu Bruxelles-ul.
Partidul Lege şi Justiţie (PiS), conservator, a adoptat o lege prin care a majorat numărul de judecători necesari pentru a lua o decizie la nivelul Curţii Constituţionale şi a schimbat ordinea în care sunt audiate cazurile. Astfel, PiS a limitat în sine puterea de decizie a Curţii Constituţionale, întrucât judecătorii numiţi de fostul guvern liberal nu pot lua o hotărâre dacă nu colaborează cu cei numiţi de noul executiv.
Mai mult, parlamentarii PiS au revocat numirile de judecători la Curtea Constituţională făcute de opoziţie în octombrie, în ciuda unei decizii din partea justiţiei, care interzicea o astfel de acţiune.
Măsura a fost criticată în termeni duri atât de UE, cât şi de organizaţii nonguvernamentale (ONG) cu activitate în domeniul drepturilor omului.
Guvernul PiS, eurosceptic, nu pare, însă, dispus la compromis şi a subliniat că deţine un mandat puternic în vederea reformării unor instituţii-cheie şi epurării acestora de influenţe postcomuniste.
