Această cerere specială poate părea neobișnuită, notează EurActiv, în condițiile în care executivul UE a adoptat deja un mecanism pentru abordarea 'amenințărilor sistemice' la adresa statului de drept în oricare din cele 28 de state membre ale UE, inspirat din recentele tendințe către autoritarism din Ungaria și România.
Rezoluția afirmă că reintroducerea pedepsei cu moartea ar fi incompatibilă cu valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectării drepturilor omului și prin urmare ar reprezenta o încălcare a Tratatelor UE și a Cartei drepturilor fundamentale. PE subliniază că o încălcare gravă de către un stat membru ar putea declanșa procedura Articolului 7, care rezultă în retragerea dreptului de vot al statului respectiv în cadrul Consiliului.
În ceea ce privește chestionarul național de consultare privind migrația și terorismul, rezoluția arată că, deși statele membre au dreptul de a iniția consultări, 'conținutul și limbajul folosite în această consultare (din Ungaria) sunt extrem de înșelătoare, părtinitoare și dezechilibrate prin stabilirea unei legături directe între fenomenul migratoriu și amenințările la adresa securității' naționale.
Partidul de guvernământ ungar Fidesz a calificat rezoluția ca fiind 'al doilea raport Tavares', dar a salutat sprijinul grupului Partidului Popular European din legislativul comunitar. 'Al doilea raport Tavares a fost adoptat de liberali, de stânga, de verzi și de comuniști', a declarat deputatul Fidesz Gergely Gulyas, adăugând că partidul său are o poziție clară antiimigrație. El a reiterat faptul că Ungaria respinge sistemul de cote pentru imigranți propus de Comisie și a subliniat că guvernul de la Budapesta ar înăspri mai degrabă controalele la frontieră.
