Datele oficiale arată că Azerbaidjanul consumă anual o cantitate de aproximativ 12 miliarde metri cubi de gaze naturale, dar în 2016 a avut un deficit de aprovizionare de aproximativ 1,4 miliarde metri cubi, scrie Agerpres.
Azerbaidjanul deține Shah Deniz, unul din cele mai mari câmpuri de gaze din lume, care începând din 2020 ar urma să aprovizioneze Grecia, Italia și Turcia precum și alte state europene care doresc să își reducă dependența de gazul rusesc. Însă la finele anului trecut, pe măsură ce construcția conductei care ar urma să livreze gaze din Azerbaidjan în Europa a trecut de jumătate, compania energetică de stat SOCAR a anunțat că a început să importe gaze din Iran.
În schimb, două surse din industria energetică au declarat pentru Reuters că în realitate gazele naturale au venit din Turkmenistan însă livrările au fost întrerupte din cauza unei dispute de prețuri între Iran și Turkmenistan. Sursele au adăugat că disputele în jurul prețului au dus și la oprirea discuțiilor cu privire la posibilitatea importului de gaze naturale rusești.
Această situație creează o dilemă pentru președintele azer Ilham Aliyev, care se confruntă pe de o parte cu o depreciere semnificativă a monedei naționale (-manat—n.r.) iar pe de altă parte trebuie să mențină un echilibru între Rusia și Occident.
În luna ianuarie a acestui an, SOCAR a majorat prețul la gaze pentru consumatorii casnici din Azerbaidjan, care deja plătesc mai mult pentru produse alimentare de bază pentru că multe dintre aceste produse sunt importante. În plus, unul din vicepreședinții SOCAR, Suleiman Gasymov, a avertizat că este posibil să fie decise și alte majorări.
"Dacă manatul va continua să scadă, SOCAR va fi nevoit să revizuiască prețul gazelor", a spus Gasymov.
Un alt vicepreședinte de la SOCAR, Khoshbakht Usifzade, a declarat pentru Reuters că în luna decembrie 2016 Azerbaidjanul a început să importe aproximativ 2-4 milioane metri cubi de gaze pe zi din Iran, astfel că importurile totale pe anul trecut s-au ridicat la 286 milioane metri cubi.
Atât oficialii, cât și experții au refuzat să facă prognoze cu privire la posibilitatea ca în acest an Azerbaidjanul să se confrunte din nou cu deficiențe în aprovizionarea cu gaze.
Cea de-a doua fază de dezvoltare a zăcământului Shah Deniz ar urma să producă 16 miliarde metri cubi pe an începând din 2020 însă Azerbaidjanul a vândut deja în avans această producție iar analistul Ilham Shaban crede că este exclus ca autoritățile de la Baku să încerce să renegocieze acordul în conformitate cu care gazul care urmează să fie produs la Shah Deniz a și fost vândut.
