Primele rezultate exit-poll arată că premierul în exerciţiu, Mark Rutte, este câştigător, potrivit theguardian.com. Concluzia acestor alegeri este clară: electoratul olandez respinge extremismul.
Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), condus de premierul Mark Rutte, s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare desfășurate miercuri, potrivit estimărilor anunțate după închiderea urmelor.
Formaţiunea lui Geert Wilders, PVV, se află pe a doua poziţie, alături de formaţiunea creştin-democrată CDA şi de partidul de centru D66, cu 19 mandate fiecare.
Partidul Verzilor a obţinut 16 mandate, Partidul Socialist 14, iar Partidul Laburist a obţinut nouă mandate, o scădere semnificativă.
Potrivit exit-pollului, rata de participare a fost de 81%, mult peste cea din urmă cu patru ani, care a fost de 65% în 2012.
De regulă, exit-pollurile făcute la scrutinele din Olanda se confirmă.
VVD a obținut 31 de mandate din totalul de 150, iar extrema dreaptă (PVV), condusă de Geert Wilders, 19.
Netherlands: Collapse of #Labour party PvdA (S&D) to record low, Wilders' far-right PVV comes 2rd, 3th or 4th. #DutchElection #TK17 #PvdA pic.twitter.com/YXKsKO1Uf8
— Europe Elects (@EuropeElects) March 15, 2017
Europa este cu ochii pe Olanda, unde miercuri au avut loc alegeri legislative. 28 de partide şi 1.114 candidaţi au cerut aprobarea electoratului pentru cele 150 de mandate în camera inferioară a Parlamentului. Adevărata miză este însă rezultatul pe care îl va obţine extrema-dreaptă. O eventuală victorie a populiştilor poate încuraja şi alte formaţiuni de acest gen din Franţa şi Germania, ţări care au de asemenea alegeri în acest an.
Premierul olandez Mark Rutte a făcut apel, luni, ca Olanda să devină prima țară din Europa care pune capăt "populismului rău", cu două zile înaintea unui scrutin crucial la care partidul său VVD (Partidul Popular Liberal și Democrat) este urmat îndeaproape în sondaje de formațiunea de extremă-dreapta Partidul Libertății (PVV), transmite AFP, citată de Agerpres.
"Putem spune că aceste alegeri sunt sferturile de finală în încercarea de a împiedica o victorie a populismului rău", a declarat Rutte în cadrul unei conferințe de presă la Rotterdam, înaintea unui duel televizat cu Geert Wilders, liderul PVV.
"Semifinalele sunt în Franța, în aprilie și mai, iar apoi finala este în Germania, în septembrie", a continuat el.
"Vreau ca Olanda să fie prima țară care pune capăt populismului rău, care pune capăt efectului de domino", a insistat premierul olandez, într-o referire la Brexit și alegerile prezidențiale din SUA.
La alegerile legislative de miercuri, care vin după o campanie dominată de problema imigrației și integrării, partidul premierului ar urma să iasă pe primul loc, fiind cotat în cele mai noi sondaje, compilate și prezentate duminică de site-ul Peilingwijzer, cu 16% din intențiile de vot, ceea ce i-ar asigura 23-27 de mandate din cele 150 ale Camerei deputaților. Pe locul următor se clasează PVV, cu 13% , respectiv între 19 și 23 de mandate.
Rutte, candidat la un al treilea mandat în fruntea acestei țări cu 17 milioane de locuitori, a subliniat că se va "lupta din toate puterile" pentru a "evita trezirea, la 16 martie, într-o țară unde cea mai mare forță politică o reprezintă Geert Wilders".
"Chiar dacă nu are nicio șansă să guverneze, pentru că partidul meu nu va guverna împreună cu ei, (un asemenea rezultat) ar trimite un mesaj către restul Europei", a mai menționat premierul olandez.
Dezbatere dură Rutte-Wilders
Confruntarea televizată dintre principalii rivali politici din alegerile legislative care vor avea loc miercuri în Olanda au adus în prim-plan populismul, criza dintre Olanda și Turcia, Islamul și Uniunea Europeană, teme pe care premierul Mark Rutte și candidatul de extremă dreapta Geert Wilders s-au contrat dur, transmit agențiile internaționale de presă.
Înainte de dezbatere, Rutte i-a avertizat pe alegători să nu se lase prinși în "efectul de domino" al curentului populist, pe care l-a pus în legătură cu Brexit și cu alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA, notează BBC.
Aflat la prima dezbatere televizată de la începutul campaniei electorale, Geert Wilders a pledat pentru retragerea Olandei din UE. "Așa vom fi din nou stăpâni la noi acasă", a afirmat politicianul olandez, potrivit DPA.
În replică, Mark Rutte a arătat că propunerea lui Wilders pune țara în pericol. "Părăsirea Uniunii ar fi un gest iresponsabil care ar împinge țara în haos", a spus actualul premier, subliniind că demersul va priva țara de cel puțin 1,5 milioane de locuri de muncă.
Actuala criză diplomatică dintre Haga și Ankara a fost o altă temă asupra căreia cei doi politicieni și-au expus opiniile radical diferite.
Wilders a spus că Rutte ar fi trebuit să îl expulzeze imediat pe ambasadorul turc. "În caz contrar, acceptăm să fim insultați și acceptăm ca forțele noastre de poliție să fie insultate", a afirmat el.
"E o mare diferență între a conduce țara și a sta pe canapea publicând mesaje pe Twitter. Când conduci o țară, iei măsuri raționale", a replicat Rutte, făcând trimitere la activitatea intensă pe care adversarul său o derulează pe rețelele de socializare.
Cunoscut pentru pledoariile virulente în favoarea unor măsuri antiimigrație, Geert Wilders le-a transmis alegătorilor că va pune interesele lor deasupra celor ale migranților.
"Dacă vreți ca banii să le fie destinați solicitanților de azil, Africii și Bruxelles-ului, în loc să ajungă la voi, votați partidul lui Mark Rutte. Dar dacă vreți ca Olanda să ne aparțină din nou, îndepărtați-l pe acest individ și puneți-mă pe mine în biroul premierului", a declarat Wilders.
Premierul Rutte a denunțat, în schimb, "criza politică" în care adversarul lui a împins țara și i-a reproșat că s-ar fi radicalizat și că a avut "declarații extremiste" față de olandezii de origine marocană.
Wilders a afirmat în trecut că marocanii sunt "gunoaie" și promisese că va stopa imigrația musulmanilor, le va penaliza pe femeile care poartă văl islamic și va închide moscheile.
"Nu voi colabora niciodată cu un asemenea partid, domnule Wilders, în cadrul unui Guvern. Niciodată!" a spus Rutte.
Înainte de dezbatere, sondajele arătau că în jur de 60% dintre alegători sunt indeciși și că recentul conflict diplomatic dintre Olanda și Turcia ar fi pus partidele antiimigrație într-o postură favorabilă.