Măsurile suplimentare vin într-un moment în care Belgia are o incidenţă cumulată de 1.094 de puncte, cu o scădere săptămânală a infecţiilor de 36%, care a rămas constantă de la sfârşitul lunii noiembrie, informează EFE.
Premierul belgian Alexander de Croo, al cărui guvern federal a convenit asupra acestor măsuri împreună cu regiunile Flandra, Valonia şi Bruxelles, a justificat miercuri aceste decizii prin prudenţă în faţa noii variante Omicron, despre care se ştie că este mai transmisibilă decât Delta.
Obiectivul, a precizat liberalul flamand, este de a ''încetini răspândirea'' Omicron, de a ''gestiona presiunea asupra spitalelor'' şi de a se garanta că şcolile se vor deschide pe 10 ianuarie.
Însă noile protocoale în materie de sănătate, care prevăd excepţii, cum ar fi muzeele, bibliotecile şi lăcaşurile de cult, au scandalizat sectorul culturii, agrementului şi sportului, care a convocat un protest la Bruxelles duminică.
Unele cinematografe au anunţat că nu se vor supune autorităţilor ca răspuns la o decizie "ineptă", în timp ce asociaţii precum Liga Drepturilor Omului sau Federaţia angajaţilor din artele spectacolului pregătesc acţiuni în justiţie împotriva închiderilor.
Nemulţumirea faţă de autorităţile federale şi regionale din Belgia, care, în urmă cu mai bine de o lună, ca răspuns la creşterea numărului de infecţii, au început să întărească măsurile cu cerinţe precum închiderea barurilor şi restaurantelor pe timp de noapte şi obligativitatea telemuncii în proporţie de 80 %, s-a extins şi în comunitatea academică şi ştiinţifică.
Această neînţelegere este împărtăşită de rectorii universităţilor francofone din ţară şi de reputaţi virusologi precum Marius Gilbert, Yves Van Laethem şi Emmanuel Andre, care au avertizat asupra lipsei de "simţ" sanitar şi asupra riscului în materie de credibilitate dacă la un moment dat va trebui trasă "frâna de urgenţă".
Prim-ministrul a declarat, vineri, că măsurile vor fi reevaluate în ianuarie.