El a prezentat Comisiei Electorale Centrale cele 1,76 de milioane de semnături, minimul prevăzut de lege fiind de 100 de mii de semnături.
În prezent în vârstă de 61 de ani, Lukașenko a câștigat toate cele patru scrutinuri prezidențiale începând din anul 1994, în anul 2004 convocând și un referendum prin care a eliminat din Constituție prevederea ce îi dădea dreptul la cel mult două mandate consecutive.
Pentru scrutinul de pe 11 octombrie și-au mai depus candidatura Serghei Gaidukevici, eternul aspirant la postul de președinte, dar care nu-și ascunde loialitatea față de Lukașenko, liderul cosacilor din Belarus, Mikola Ulaiovici, și activista Tatiana Korotkevici.
Aceasta din urmă este prima femeie care se prezintă la un scrutin prezidențial în Belarus și în același timp singura reprezentantă a opoziției democratice. Ea susține normalizarea relațiilor cu Occidentul, afectate de caracterul autoritar al regimului Lukașenko și de recenta condamnare a șase deținuți politici, inclusiv fostul candidat le președinție Mikola Statkevici.
La ultimele alegeri, în anul 2010, Lukașenko a obținut aproape 80% din sufragii, dar scrutinul a fost marcat de o represiune violentă împotriva opoziției, care a denunțat fraude.
Aceste acțiunile represive și încălcarea drepturilor omului au determinat Uniunea Europeană să instituie sancțiuni contra Belarusului.
Deși a dus constant o politică de apropiere față de Rusia, Lukașenko nu a recunoscut până în prezent anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. El s-a întâlnit de mai multe ori cu președintele ucrainean Petro Poroșenko și a găzduit în luna februarie negocierile de pace dintre guvernul de la Kiev și separatiștii proruși, la care au mai participat liderii din Rusia, Germania și Franța.