UPDATE: Liderii europeni au clarificat oficial, imediat după summit, poziția UE.
Oricine dorește să aibă acces la piața unică a UE trebuie să adere la criterii stricte, "fără excepție", a spus președintele Comisiei Europene.
În plus, "nu va exista o negociere în lipsa notificării", a subliniat Jean-Claude Juncker.
Liderii german și francez, dar și președintele Consiliului European au confirmat poziția.
Angela Merkel a subliniat că își dorește ca activarea articolului 50 - care începe oficial procesul de desprindere de UE - să se producă cât mai repede.
La rândul său, Donald Tusk, președintele Consiliului European, a precizat că liderii UE vor mai avea o reuniune informală pe 16 septembrie la Bratislava.
UPDATE: Un proiect de concluzii citat de Buzzfeed.com arată că UE a decis să acorde Marii Britanii un scurt timp de răgaz pentru a activa articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, pentru a începe procesul de ieșire din UE. Niciun fel de discuții pe tema viitoarei relații bilaterale nu vor exista până atunci.
În același timp, concluziile Consiliului European stabilesc că orice acord viitor va trebuie să asigure un echilibru între drepturile și obligațiile Londrei. În traducere liberă, asta înseamnă că accesul Marii Britanii la piața unică va obliga Londra să deschidă granițele pentru libera circulație a persoanelor și a forței de muncă din UE. Adică tocmai ce tabăra "Leave" promisese înainte de vot că nu se va întâmpla.
De ce trage Londra trage de timp, de ce cere UE activarea articolului 50
Ministrul britanic al Finanţelor a anunţat că Marea Britanie nu trebuie să invoce activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona pentru a părăsi Uniunea Europeană decât la momentul oportun, dând asigurări că economia ţării este pregătită să înfrunte turbulenţele provocate de noua decizie.
"Marea Britanie este singura poate activa Articolul 50. Din punctul meu de vedere, nu ar trebui să facem acest lucru decât atunci când vom avea o viziune clară privind noile aranjamente pe care le dorim cu vecinii noştri europeni", a explicat George Osborne, potrivit Le Figaro.
Tabăra BREXIT, reprezentată de fostul primar al Londrei, Boris Johnson, anunțase la rândul ei că nu se grăbește să activeze articolul 50 din Tratatul de la Lisabona și că dorește să poarte discuții informale înaintea acestui pas.
Motivul este unul foarte precis. Activarea articolului 50 ar stabili un termen clar pentru ieșirea din UE - doi ani - și ar pune Marea Britanie sub presiune pentru a-și negocia noua relație cu UE până în acel moment. În cazul în care nu ar duce la final negocierile, Marea Britanie va ieși automat din UE la finalul celor doi ani și se va trezi că trebuie să plătească tarife vamale uriașe blocului european.
De partea cealaltă, UE are tot interesul să dețină avantajul în negocierile cu Londra. În vreme ce nu dorește să blocheze accesul Marii Britanii la piața unică, UE vrea să se asigure că țara își va asuma și obligațiile care vin la pachet cu acest avantaj. Una dintre obligații: libera circulație a persoanelor, pe care tabăra BREXIT a promis că o va îngrădi.
Întâlnire UE 27, fără Marea Britanie
Marţi, Bruxelles-ul şi liderii celor 27 de ţări rămase în Uniune au acceptat să îi ofere un timp Marii Britanii înainte de a declanşa oficial procedura de ieşire, subliniind, încă, că nu va accepta să aştepte luni de zile.
De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a avertizat britanicii că relaţia lor viitoare cu UE nu se va face “a la carte” – o tentativă de a evita ca Brexitul să ducă la mişcări similare în alte ţări.
David Cameron a plecat de la Bruxelles, în timp ce premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, merge miercuri în capitala UE, pentru a evalua şansele ca Scoţia să se alăture UE ca entitate independentă.
„Dacă ieşim din Europa, se va face împotriva voinţei noastre”, iar acest lucru este “inacceptabil din punct de vedere democratic”, a spus Sturgeon în cursul unei dezbateri consacrate Brexitului în Parlamentul de la Edinburgh, subliniind că scoţienii au votat clar pentru rămânerea în blocul comunitar.
La cinci zile după şocul Brexit, liderii europeni au acordat marţi seară o perioadă de respiro Marii Britanii, avertizând, însă, că pauza nu este nelimitată.
Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană recunosc faptul că “puţin timp este necesar pentru revenirea calmului”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, după dineul consacrat Brexit.
Omologul său de la Comisia Europeană, Jean-Claude Juncker, a insistat ca Londra să activeze cât mai curând posibil procedura care va permite separarea sa.
Însă premierul conservator nu a cedat în această privinţă, repetând că succesorul său la conducerea Guvernul va activa clauza de retragerea a ţării sale din UE, adică Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona.
În ultima sa apariţie la un summit european. Cameron a avut sarcina grea de a-şi explica eşecul la referendumul din 23 iunie, la care 52% dintre britanici au votat pentru despărţirea de UE. El şi-a apărat decizia de a convoca referendumul. “Bineînţeles că regret rezultatul, dar nu regret organizarea referendumului, era lucrul corect de făcut”, a subliniat el.
„A simţit că este o decizie istorică şi se simţea responsabil”, a declarat preşedintele Francois Hollande după reuniune, subliniind că niciunul dintre liderii prezenţi nu a vrut “să îl umilească” pe David Cameron, pentru că “aceasta ar fi însemnat umilirea poporului britanic”.
Atacurile dure au fost rezervate mai degrabă susţinătorilor Brexit. “Ce nu înţeleg este faptul că cei care voiau să iasă sunt complet incapabili să ne spună clar ce vor”, a spus Juncker.
La scurt timp după victoria lor surpriză la referendum, liderii taberei Brexit au început să dea înapoi în privinţa promisiunilor-cheie din timpul campaniei.
Cameron a pledat la Bruxelles pentru o “relaţie cât mai strânsă posibil” între Londra şi UE, după ieşire, subliniind că cele 27 de state membre vor rămâne “vecini, prieteni, aliaţi, parteneri”.
Uniunea “este suficient de puternică pentru a depăşi ieşirea Marii Britanii şi va continua să meargă înainte”, a dat asigurări Merkel.
Germania, Franţa şi Italia, cele trei ţări care au fondat UE şi principalele economii din Zona euro, au pledat pentru un nou impuls proiectului european, al cărui contur este în vag.
Ţările fondatoare ale Uniunii “nu sunt singurele care trebuie să susţină proiectul”, a avertizat Juncker, într-un apel către ţările din Europa de Est.
