"Punctul de pornire la identificarea fraudei bancare sunt cele două hotărâri de Guvern din 2014 și 2015, respectiv ca urmare a emiterii creditelor de urgență pentru BNM și ca urmare a stingerii găurii financiare formate la cele trei bănci naționale. Ele, ulterior au fost transformate în valori imobiliare, în sumă de 13,34 miliarde de lei. Valoarea prejudiciului cauzat ca urmare a activității frauduloase la cele trei bănci comerciale este de 13,34 miliarde de lei.
La moment din suma de 13,34 miliarde de lei cele 2,6 miliarde de lei care sunt puse pe sama BNM-ului și cele trei bănci comerciale am rămas cu suma de 10,7 miliarde de lei care este obiectivul trasat spre eliberare.
Vreau să remarc din aceste 10,7 miliarde, la această etapă procuratura anticorupție a expediat în instanța de judecată cauze penale cu identificarea beneficiarilor finali, cauze penale unde au fost deja investigat cu certitudine prejudiciul de 5.6 miliarde de lei.
La etapa de urmărire penală, la moment avem alte cauze penale care se investighează suma prejudiciului de 4 miliarde de lei, deja unde avem persoane identificate și la scurt timp aceste persoane vor fi trimise în instanța de judecată. Din toată suma investigată, la moment am rămas cu 1 miliard și 60 de milioane de lei, bani care urmează să fie nemijlocit identificat cine sunt beneficiarii a acestor mijloace financiare și cine au fost implicați în procesul sustragerii.
O explicație la cauzele penale care au fost expediate și care cuprind suma de 5,6 miliarde de lei, remarc că la moment avem decizii difinitive deja pasibile de a fi puse în executare pe următoarele cauze penale: 52 milioane de lei, este vorba de condamnații Rusu, compania Caravita și un bussines; 472 milioane de lei, condamnat fiind Filat Vladimir; 869 milioane de lei condamnat fiind Platon Veaceslav.
Sentințe de Condamnare după prima instanță 2,7 miliarde inculpat Ilan Șor; 10 milioane inculpat Lucinschii Chiril.
Respectiv aflate pe rol în instanța de fond: 1,38 miliarde de lei grupul Gacichevici și 485 milioane BC Unibanc.
Activitatea noastră de viitor la realizarea strategiei despre care vorbim, nu va fi lasătă fără o transparență. Vom comunica în continuare fiecare etapă și o vom face simestrial", a declarat Adriana Beţişor, potrivit publika.md.
.....................................................
În 2014, în mod fraudulos, Guvernul Leancă şi conducerea Băncii Naţionale a Moldovei au hotărât să scoată din conturile băncii 13,5 miliarde de lei moldoveneşti, pe atunci echivalentul unui miliard de dolari, pe care să îi împrumute băncilor comerciale cu probleme. Suma a fost virată, pe parcursul a 2 zile, în afara Republicii Moldova. În mod normal, toate transferurile de valută în străinătate făcute de băncile comerciale sunt urmărite în timp real, pentru ca cele suspecte să fie oprite. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă, la furtul miliardului. Mai mult, anul viitor se vor şterge toate înregistrările legate de tranzacţiile din 2014, atrag atenţia analiştii Dand Dungaciu şi Petrişor Peiu într-o analiză amănunţită publicată de Adevarul.ro.
„Toate persoanele implicate în operaţiunile descrise mai sus se cunosc foarte bine, dar nu au fost anchetate sau cercetate penal încă. Este vorba de membrii Guvernului Leancă, de întreaga conducere (Consiliu de Administraţie) a Băncii Naţionale a Moldovei, în frunte cu guvernatorul Dorin Drăguţanu, precum şi angajaţii Direcţiei de Supraveghere din BNM. BNM nu a interzis activitatea în domeniul bancar niciunuia dintre funcţionarii implicaţi”, scriu experţii.
Mai mult, nicio instituţie nu a cerut sprijin internaţional pentru a recupera ceva din „miliardul furat”. Domneşte legea tăcerii, scriu analiştii, subliniind că afacerea furtului secolului este un teren minat pe care nu păşeşte nimeni, dublat de o campanie de manipulare şi dezinformare.
„Printre acuzaţiile pentru care fostul premier Vlad Filat a fost condamnat la închisoare în cazul miliardului nu se găseşte niciuna legată efectiv de furtul miliardului, adică de transferul echivalentului unui miliard de dolari din rezervele Băncii Naţionale în conturi ale unor companii off-shore”, se arată în analiză.
În concluzie, a fost vorba de o acţiune coordonată a unor grupuri private şi a principalelor instituţii ale statului pentru a scoate sume importante din sistemul bancar şi transferarea lor în străinătate.
