Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la mitingul de duminică de la Istanbul că va aproba reintroducerea pedepsei cu moartea, dacă poporul cere acest lucru, relatează Hurriyet.
“Dacă Parlamentul acceptă reintroducerea pedepsei cu moartea, vor accepta acest lucru”, i-a spus el mulţimii strânse la miting.
“Dacă oamenii vor pedeapsa cu moartea, cred că partidele politice vor accepta de asemenea acest lucru”, a adăugat şeful statului.
El le-a mulţumit oamenilor că s-au ridicat împotriva puciştilor, deşi aceştia aveau tancuri şi avioane şi a subliniat că susţinătorii clericului de opoziţie Fethullah Gulen nu au luat în calcul oamenii.
Erdogan a evocat valorile impuse de fondatorul Republicii Turce, Kemal Ataturk.
Mitingul se desfăşoară sub drapelul unităţii, iar partidele de opoziţie sunt de asemenea reprezentate.
„15 iulie a deschis uşa pentru reconcilierea noastră”, a declarat liderul principalului partid de opoziţie Kemal Kilicdaroglu. “Acum este o nouă Turcie, după 15 iulie. Dacă putem să extindem această putere, această cultură a apropierii, vom putea să le lăsăm copiilor noştri o Turcie măreaţă”, a adăugat el.
Circa un milion de turci s-au strâns duminică la Istanbul, la apelul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, pentru a denunţa tentativa de lovitură de stat – o dovadă de putere în faţa criticilor occidentale faţă de măsurile de represiune de după puci.
„Mitingul Democraţiei şi Martirilor”, organizat pe terenul Yenikapi, construit pe malul mării, în sudul peninsulei istorice a Istanbului, pune capăt la trei săptămâni de manifestaţii nocturne organizate de susţinătorii lui Erdogan.
Majoritatea celor strânşi la miting sunt susţinători ai lui Erdogan. Ei au fluturat drapele turce şi pancarte pe care scrie “Eşti un dar al lui Dumnezeu, Erdogan”, sau “Ordonă-ne să murim şi o vom face”.
„Suntem aici pentru a arăta că aceste steaguri nu vor coborî, apelul la rugăciune nu va fi redus la tăcere, iar ţara noastră nu va fi divizată”, a spus Haci Mehmet Haliloglu, în vârstă de 46 de ani, un angajat din administraţia locală care a venit din oraşul Ordu, de pe malul Mării Negre.
“Este ceva dincolo de politică, este vorba fie de libertatea noastră, fie de moarte”, a adăugat bărbatul cu un steag turc pe umeri şi o şapcă roşie pe cap.
„Triumful este al democraţiei, pieţele sunt ale oamenilor”, scria pe pliantele împărţite înainte de mitingul de duminică. Sloganul a fost imprimat şi pe drapele agăţate de poduri şi în clădirile din ţară.
În noaptea de 15-16 iulie, o facţiune din armata turcă a încercat să răstoarne regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au susţinut că vor să protejeze statul turc de influenţele islamice pe care înceracă să le introducă liderul de stat. Lovitura de stat a eşuat după câteva ore, atunci când sute de mii de susţinători ai preşedintelui au ieşit în stradă.
Circa 20.000 de persoane, printre care se numără peste 10.000 de soldaţi, au fost arestate de autorităţi după tentativa eşuată de lovitură de stat din 15 iulie, care a dus la lansarea unei campanii guvernamentale pentru eliminarea opozanţilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan din rândul militarilor, poliţiştilor, academicienilor, profesorilor, magistraţilor, fucţionarilor publici şi jurnaliştilor.
Dintre cei arestaţi, circa 10.000 au fost puşi deja sub acuzare şi aşteaptă să fie aduşi în faţa instanţei.
Epurările în masă au fost criticate dur de Occident.
Turcia a anunţat că a trimis deja două cereri de extrădare a lui Gulen, în timp ce Statele Unite afirmă că nu au primit nimic oficial în acest sens.
Washingtonul a cerut dovezi ale implicării clericului în puci şi a precizat că procesul de extrădare trebuie să urmeze paşii prevăzuţi.
Anterior, Erdogan a ameninţat că va tăia finanţarea tuturor companiilor care au legături cu Gulen.
Recep Tayyip Erdogan şi Fethullah Gulen au fost pentru o perioadă lungă de timp aliaţi importanţi, însă relaţiile dintre cei doi sunt mai tensionate ca niciodată. Opozanţii acuză chiar Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) pentru reuşita infiltrare a guleniştilor în structurile de stat.
