Acest verdict al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dă dreptate Google într-un litigiu din Franța cu Comisia națională de informatică și libertăți (Cnil), care i-a aplicat în 2016 o amendă de 100.000 de euro pentru că a limitat „dreptul de a fi uitat” doar la versiunile europene ale motorului de căutare.
„Este bine să constatăm că Curtea este de acord cu argumentele noastre și suntem recunoscători față de organizațiile independente de apărare a drepturilor omului, asociațiile de media și multe altele din întreaga lume care și-au exprimat punctele de vedere”, a reacționat Google într-un comunicat.
Consacrat în anul 2014 de justiția europeană, „dreptul de a fi uitat” îi permite oricărui european de a obține, cu unele condiții, eliminarea legăturilor care se afișează în rezultatele unui motor de căutare după o interogare cu numele său.
„Nu există nicio obligație pentru operatorul unui motor de căutare care primește o solicitare de suprimare (…), recurgând din dreptul Uniunii Europene, să procedeze la o astfel de suprimare în ansamablul versiunilor mororului de căutare”, chiar dacă nimic nici nu o interzice, a arătat CJUE, reunită la Luxemburg, în verdictul său de marți.
„Dreptul Uniunii obligă în același timp operatorul unui motor de căutare să opereze o astfel de suprimare din versiunile motorului corespunzătoare pentru ansamblul statelor membre”, a subliniat Curtea.
Ștergerea trebuie, „dacă este necesar, să fie însoțită de măsuri care să permită efectiv împiedicarea sau, cel puțin, să descurajeze serios internauții” să aibă acces „via o versiune a acestui motor din afara UE la legăturile care fac obiectului solicitării”.
