'Numărul persoanelor deținute în închisorile europene a înregistrat o scădere cu 6,8% între 2014 și 2015', ajungând la circa 1,4 milioane de persoane, indică raportul, realizat pe baza statisticilor penale anuale ale statelor membre ale Consiliului Europei pentru anul 2015, potrivit Agerpres.
'În Europa Occidentală, nivelul de violență este deja foarte scăzut. Nu cred că numărul deținuților va scădea mult față de nivelul actual', a comentat, citat de AFP, Marcelo Aebi, profesor la 'Școala de științe penale' a Universității din Lausanne, care a condus studiul.
Statele cu cele mai mari rate de încarcerare se află în estul continentului, Rusia (439,2 deținuți la 100.000 locuitori) devansând cu mult Lituania (277,7), Georgia (274,6), Azerbaidjan (249,3), Letonia (223,4),Turcia (220,4) și Republica Moldova (219,9). La polul opus, Olanda (53), Finlanda (54,8), Danemarca (56,1) și Suedia (58,6) sunt statele care au recurs cel mai puțin la încarcerare.
Ucraina și Polonia nu au trimis date Consiliului Europei și nu au putut fi incluse în raport.
Rata de încarcerare (rata populației carcerale), care servește adesea drept indicator pentru nivelul de represiune al politicilor de luptă împotriva infracționalității, a scăzut de asemenea cu 7%, trecând de la 124 la 115,7 deținuți la 100.000 locuitori.
Rata de încarcerare a consemnat o scădere notabilă în Grecia (-18,8%), Croația (-10,2%), Danemarca (-11,9%), Irlanda de Nord (-9,7%), Olanda (-9,5%), Lituania (-8,8%), România (-8,6%) și Slovenia (-8,2%), crescând, în schimb, în Georgia (+20,5%), Macedonia (+12%), Turcia (+11,6%), Cehia (+11,4%) și Albania (+10,3%).
Raportul remarcă totuși o tendință de diminuare a pedepselor scurte privative de libertate pe tot continentul, deținuții care ispășesc pedepse de sub un an reprezentând 13,5% din total în 2015, față de 15% în 2014.
'Diminuarea numărului de încarcerări în Europa este o evoluție pozitivă. Un recurs sporit la sancțiuni alternative nu determină în mod necesar o creștere a ratei infracționalității, dar poate ajuta la reinserția delincvenților și la rezolvarea problemei suprapopulării carcerale', a estimat secretarul general al organizației paneuropene, Thorbjorn Jagland.
În pofida reducerii numărului de deținuți în 2015, problema suprapopulări carcerale se menține, numărul deținuților depășindu-l pe cel al locurilor disponibile într-o treime dintre administrațiile penitenciare. Acest raport s-a ameliorat în unele țări și s-a deteriorat în altele, astfel încât 'la nivel paneuropean nu a fost realizat niciun progres', deplânge Consiliul Europei.
Cele mai grave situații sunt consemnate în Macedonia (138,2 deținuți la 100 locuri), Spania (133,1), Ungaria (129,4), Belgia (127), Albania (119,6), Franța (113,4) și Portugalia (113), dar fenomenul există și în Serbia (106,4), Slovenia (105,8), Italia (105,6), Austria (103,3) și România (101,3).
În 2015, cetățenii străini au format 10,8% din totalul populației carcerale, în scădere față de 13,7% în 2014, în Occident acest procent fiind de 25%.
După cauzele naturale, a doua cauză cea mai frecventă de deces în detenție a fost suicidul, reprezentând 25% din total. O sinucidere din patru se produce în timpul arestului preventiv.
Din același raport reiese că, în 2014, suma medie alocată pentru un deținut a fost de 52 euro/zi, cu 7 euro mai mult decât în 2013, dar studiul nu ia în calcul diferențele în privința costului vieții în țări diferite.
