Comisia consideră că, în legătură cu recenta criză politică de la Chişinău, Curtea nu şi-a respectat propriile proceduri şi principiul egalităţii părţilor.
Organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituţională reaminteşte că unul din rolurile principale al Curţii Constituţionale este de a păstra echidistanţa faţă de puterile din stat şi de a acţiona ca arbitru imparţial în caz de conflicte între acestea, respectând totodată soluţiile la care ajung instituţiile democratice legitime.
Opinia Comisiei de la Veneţia a fost formulată la cererea secretarului general al Consiliului, Thorbjorn Jagland, după ce evoluţiile politice din Republica Moldova şi deciziile Curţii Constituţionale au dus la dizolvarea parlamentului de la Chişinău pe 9 iunie. Dizolvarea a fost motivată de presupusa expirare a termenului-limită de trei luni pentru formarea unui guvern după alegerile parlamentare de anul acesta.
În 15 iunie, Curtea Constituţională şi-a revizuit aceste decizii, având în vedere noile evoluţii politice din ţară, în special anunţul transferului puterii către un nou guvern.
În legătură cu deciziile Curţii din 8 şi 9 iunie, Comisia a constatat că drepturile procedurale ale preşedintelui şi parlamentului Republicii Moldova au fost grav afectate de numărul deciziilor Curţii şi de viteza cu care au fost adoptate aceste decizii, într-o zi sau două, la sfârşitul săptămânii, în speţe foarte sensibile cu repercusiuni semnificative asupra instituţiilor statului. Nici preşedintele, nici parlamentul nu au beneficiat de reprezentare şi nu au avut ocazia să îşi prezinte argumentele în faţa Curţii.
Mai mult, experţii în probleme constituţionale subliniază că nimic nu sugera o urgenţă în situaţia din Republica Moldova în momentul respectiv, în ciuda expirării intervalului de trei luni menţionat; dimpotrivă, evenimentele din parlament indicau că un răgaz suplimentar va duce la soluţionarea crizei prin formarea unui nou guvern.
Comisia de la Veneţia reaminteşte că, potrivit Constituţiei Republicii Moldova, preşedintele poate dizolva parlamentul în ultimă instanţă, în anumite situaţii de interes pentru ţară, de exemplu în caz că este imposibilă formarea unui guvern în termenul legal. Cu toate acestea, Comisia subliniază că dacă partidele care formează majoritatea au ajuns la un acord privind formarea unui guvern - aşa cum a fost cazul în Republica Moldova - dizolvarea parlamentului poate fi considerată o încălcare a îndatoririlor constituţionale ale preşedintelui, ca actor neutru.
Calcularea datei-limită de 7 iunie pentru formarea unui guvern este fără precedent, apreciază Comisia. În conformitate cu modul uzual de calcul al limitei de trei luni prevăzute de Codul Civil, aplicat anterior de Curtea Constituţională, termenul ar fi fost de 9 iunie, la trei luni calendaristice după confirmarea rezultatelor alegerilor, iar cum data respectivă cădea într-o duminică, termenul-limită aplicabil ar fi fost 10 iunie. De aceea, Comisia consideră că învestirea pe 8 iunie a premierului Maia Sandu a respectat termenul legal.
Opinia Comisiei arată că există motive solide pentru concluzia că decizia Curţii Constituţionale de a-l suspenda temporar pe preşedinte (Igor Dodon - n. red.) şi de a-l numi ca şef interimar al statului pe premier (Pavel Filip - n. red.) nu a fost conformă cu Constituţia Republicii Moldova.
În fine, Comisia de la Veneţia subliniază că într-un stat de drept, organismele constituţionale trebuie să fie respectate instituţional, însă este vital ca acestea să decidă în parametrii autorităţii lor şi cu responsabilitate. În caz contrar, soliditatea instituţiilor statului "poate fi subminată grav, iar funcţionarea democratică a instituţiilor statului poate fi compromisă ireparabil". Comisia va accepta numai în mod excepţional, în astfel de cazuri, să evalueze deciziile unei curţi constituţionale.
Comisia atrage atenţia şi asupra caracterului excepţional al procedurii de revizuire a deciziilor Curţii Constituţionale.
Opinia formulată va fi publicată integral pe site-ul de internet al Comisiei de la Veneţia săptămâna viitoare, precizează comunicatul Consiliului Europei.
