Olanda și Danemarca s-au opus acordării Ucrainei a statutului de candidat la aderarea la UE, considerând că statul nu îndeplinește criteriile de selecție, scrie Bloomberg.
Potrivit diplomaților danezi, țara trebuie să „îmbunătățească cadrul legislativ și instituțional”, deoarece instituțiile democratice nu sunt încă suficient de stabile, statul de drept, respectarea drepturilor omului, respectul și protecția minorităților nu sunt pe deplin implementate.
La Copenhaga, ei consideră că Ucraina se află „la stadiul inițial” de pregătire pentru a-și asuma obligații pentru aderarea la Uniunea Europeană, pentru a crea o economie de piață funcțională și a deveni competitivă pe piața europeană.
În același timp, Kievul este susținut de majoritatea țărilor UE, inclusiv de Italia, Lituania, Polonia și Irlanda. Estonia este sigură că Ucrainei „trebuie să i se dea speranță”. Germania a propus un compromis: să acorde țării statutul de candidat condiționat.
Fostul premier italian Mario Draghi a declarat că unele țări europene importante nu doresc să acorde Ucrainei statutul de candidat în viitorul apropiat.
Pe 8 iunie, Parlamentul European a cerut Consiliului UE și Comisiei Europene să facă din Kiev un candidat la aderare, deoarece acesta ar fi „un semn politic clar de solidaritate cu poporul ucrainean”.
După invazia armatei ruse în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să accepte statul în bloc cât mai curând posibil. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că vede viitorul Ucrainei în cadrul UE. Cu toate acestea, unele state au remarcat că procesul de aderare ar putea dura mult, până la 15-20 de ani. De exemplu, Croația a avut nevoie de 10 ani pentru a realiza acest lucru și a câștigat calitatea de membru în 2013.
