Austria, cu o populație de 8,5 milioane de locuitori, a fost mai ales țară de tranzit către Germania pentru refugiați și migranți proveniți din Orientul Mijlociu și Africa, dar ea a absorbit și circa 100.000 de solicitanți de azil începând de vara trecută. După ce inițial i-a primit pe refugiați, guvernul austriac a plafonat numărul solicitărilor de azil la 37.500 în acest an și a îngreunat reîntregirea familială pentru migranți.
''Suntem îngrijorați că este posibil ca oamenii să fie întorși la frontieră în mod îndoielnic'', a declarat oficialul ONU, referindu-se la noua lege austriacă privind azilul care ar putea fi aplicată de la 1 iunie.
Zeid a mai spus că este îngrijorat și de faptul că legea permite plasarea de minori migranți în detenție timp de până la trei zile, ceea ce ar putea reprezenta o încălcare a drepturilor copilului.
''Austria a fost mult timp o țară europeană fruntașă în ce privește apărarea drepturilor omului în lume. Trebuie să existe însă o concordanță între ceea ce le spui altor țări și ceea ce faci acasă'', a afirmat responsabilul ONU.
Werner Faymann, care a luat apărarea legii în fața criticilor, a demisionat din postul de cancelar luni, după ce partidul său social-democrat a suferit o înfrângere umilitoare în fața extremei-drepte susținută de criza migrației din Europa.
Conservatorii, parteneri ai social-democraților în coaliția de la putere, au pus drept condiție pentru supraviețuirea coaliției aplicarea legii privind azilul indiferent de cine îi va succeda lui Faymann. Deși demersul Austriei a nemulțumit alte state din Uniunea Europeană, Viena a afirmat că aceasta este necesară pentru apărarea ordinii publice.