Adama Barrow a fost învestit în urmă cu doar câteva ore ca preşedinte în incinta ambasadei Gambiei de la Dakar. Însă, învestirea sa ar putea să nu pună capăt incertitudinii politice din mica naţiune vest-africană.
Gambia este împinsă într-o criză politică, socială şi economică profundă ca urmare a refuzului preşedintelui învins, Yahya Jammeh, de a se retrage de la putere, citând anumite nereguli în desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din luna decembrie.
Ţările vecine încearcă să obţină sprijinul Naţiunilor Unite pentru o intervenţie militară, care să-l elimine de la putere pe Yahya Jammeh. Acesta a condus naţiunea cu o mână de fier încă de la preluarea puterii în urma puciului militar din 1994.
Comunitatea Economică a Ţărilor din Vestul Africii a transmis autorităţilor senegaleze un mandat pentru o intervenţie militară, dar doar ca ultim resort şi cu susţinerea obligatorie a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.
În Gambia, întreaga forţă armată este reprezentată de 2.500 de militari, care nu au nicio şansă să învingă o putere regională, ce doreşte să intervină doar pentru a-l învesti pe câştigătorul de drept al alegerilor prezidenţiale de la Banjul. Adama Barrow a cerut soldaţilor gambieni să nu îşi părăsească barăcile, ori vor fi trataţi drept rebeli.
Statele Unite au anunţat joi seara că susţin intervenţia militară a armatei senegaleze şi a statelor vest-africane în Gambia. Reprezentanţii Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite au votat, de asemenea, o rezoluţie pentru a susţine aceeaşi intervenţie militară în Gambia, transmite Reuters.
